Adriana Săftoiu își pierde funcția de președinte-director general al Televiziunii Române, după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei CCR nr. 394 din 29 aprilie 2026. Judecătorii constituționaliști au anulat numirile politice din CA al TVR, deoarece Parlamentul nu a respectat ponderea partidelor. Șeful TVR trebuie ales din nou.
Curtea a stabilit că Parlamentul nu a respectat ponderea grupurilor politice atunci când a desemnat opt dintre membrii Consiliului de administrație al TVR. În consecință, trebuie refăcută componența politică a Consiliului, iar Parlamentul trebuie să aleagă din nou conducătorul instituției.
Decizia a fost publicată pe 4 septembrie 2026 în Monitorul Oficial nr. 748 și este definitivă și general obligatorie. Actele adoptate anterior de actualul Consiliu de administrație rămân valabile.
Săftoiu pierde conducerea, nu neapărat și locul din CA
Adriana Săftoiu a ajuns în Consiliul de administrație al TVR ca reprezentantă a Guvernului, nu ca propunere a unui grup parlamentar. Din acest motiv, mandatul său de simplu membru nu este anulat direct de constatarea privind distribuirea celor opt locuri rezervate partidelor.
Ea a fost aleasă ulterior de Parlament președinte al Consiliului de administrație, funcție cumulată, potrivit legii, cu aceea de director general al TVR. Tocmai acest al doilea act de numire își încetează efectele.
La paragraful 63, CCR arată că actul prin care Parlamentul a numit președintele CA, pe baza componenței stabilite prin Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025, încetează să producă efecte în ziua publicării deciziei în Monitorul Oficial. Parlamentul trebuie să facă o nouă numire dintre persoanele care vor alcătui noua componență a Consiliului.
Prin urmare, Săftoiu trebuie să plece de la conducerea executivă a TVR, dar ar putea rămâne membră în CA în calitate de reprezentantă a Guvernului. Teoretic, ar putea fi aleasă din nou președinte-director general după refacerea Consiliului, dacă își păstrează locul și întrunește voturile necesare în Parlament.
De la ce a pornit conflictul
Sesizarea a fost depusă de grupurile AUR din Camera Deputaților și Senat. Partidul avea 90 de parlamentari, reprezentând 19,4% din total, dar a primit un singur loc de titular și unul de supleant dintre cele opt rezervate grupurilor parlamentare. AUR susținea că, raportat la pondere, trebuia să primească două locuri de titular și două de supleant.
Cei doi candidați suplimentari ai AUR au fost audiați, dar au primit aviz negativ în comisiile parlamentare. În plen a fost cerută retrimiterea listelor la comisii, însă solicitarea a fost respinsă cu 263 de voturi împotrivă, 129 pentru și două abțineri. Lista finală a fost apoi aprobată cu 270 de voturi pentru și patru împotrivă.
Problema constatată de CCR nu este însă formulată doar ca „lipsa unui membru AUR”. Curtea a analizat distribuirea tuturor celor opt locuri politice și a concluzionat că aceasta nu reflecta diferențele dintre grupurile parlamentare.
La data votului, PSD avea 27,8% dintre parlamentari, AUR – 19,4%, PNL – 15,7%, USR – 12,7%, iar UDMR – 6,9%. Mai existau grupurile Minorităților, SOS România și POT, fiecare cu mai puțin de 4%, precum și alte grupuri formate în timpul legislaturii și parlamentari neafiliați.
CCR a observat că grupuri cu peste 10% din Parlament au primit același număr de locuri ca un grup cu mai puțin de 10%, în timp ce alte grupuri mici nu au primit niciun reprezentant. Potrivit Curții, diferențele de două sau chiar trei ori dintre ponderile partidelor trebuiau să conducă la alocarea unui număr diferit de locuri.
Negocierea politică nu poate înlocui proporționalitatea
Majoritatea judecătorilor a stabilit că Legea nr. 41/1994 impune două criterii cumulative: configurația politică rezultată din alegeri și ponderea efectivă a grupurilor la momentul numirii.
Partidele pot negocia distribuirea locurilor, dar negocierile nu pot înlătura aceste criterii. CCR a reproșat plenului că a validat listele primite de la comisii, deși putea să le retrimită sau să le modifice pentru a restabili proporționalitatea.
Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025 a fost declarată neconstituțională numai în privința candidaților desemnați de grupurile parlamentare. Asta înseamnă încetarea mandatelor celor opt titulari și ale celor opt supleanți proveniți de la partide, nu automat a tuturor celor 13 membri ai CA.
După desemnarea noilor reprezentanți politici, Parlamentul trebuie să voteze din nou președintele Consiliului de administrație și, implicit, directorul general al TVR.
Opinia separată: AUR avea dreptul la un singur loc
Judecătoarea Laura-Iuliana Scântei a formulat opinie separată și a susținut că sesizarea AUR trebuia respinsă. Potrivit calculelor sale, ponderea AUR îi asigura 1,5552 locuri dintre cele opt, adică un loc întreg de titular și unul de supleant. Legea nu obligă la rotunjirea fracției de peste 0,5, iar obținerea celui de-al doilea loc depindea de negocierea cu celelalte partide.
În opinia separată se arată că cele trei locuri rămase după repartizarea mandatelor întregi au fost împărțite prin negocieri între PSD, PNL, USR și UDMR. Judecătoarea consideră că CCR nu putea cenzura aceste înțelegeri politice și că decizia întrerupe înainte de termen mandatele a opt titulari și opt supleanți fără să demonstreze concret încălcarea Constituției.
Decizia majoritară este însă obligatorie. Astfel, o dispută pornită de la reprezentarea AUR produce efecte asupra întregii componente politice a Consiliului și, prin efectul explicit al paragrafului 63, o înlătură pe Adriana Săftoiu de la conducerea TVR.
Situație asemănătoare și la Radio
Decizia CCR nr. 395 din 29 aprilie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 748 din 4 septembrie, îl înlătură pe Robert Cristian Schwartz de la conducerea Radio România și obligă Parlamentul să refacă numirile politice din Consiliul de administrație.
Curtea a constatat că cele opt locuri rezervate grupurilor parlamentare nu au fost distribuite potrivit configurației și ponderii partidelor. AUR, care avea 90 de parlamentari și o pondere de 19,4%, a primit un singur titular și un supleant, în timp ce alte partide cu ponderi mai mici sau apropiate au beneficiat de o reprezentare disproporționată.
CCR a stabilit că negocierile politice nu pot înlocui criteriile obligatorii din Legea nr. 41/1994. Schwartz, propus de USR, pierde atât mandatul de membru al CA, fiind unul dintre reprezentanții partidelor, cât și funcția de președinte-director general.
Parlamentul trebuie să desemneze din nou cei opt membri politici și apoi să aleagă o nouă conducere a Radioului public. Hotărârile adoptate de actualul CA până la publicarea deciziei rămân valabile. Judecătoarea Laura Scântei a formulat opinie separată, susținând că AUR avea dreptul la un singur loc întreg, iar restul mandatelor puteau fi negociate.
