Majorarea salariului minim brut de la 4.050 la 4.325 de lei aduce venituri mai mari pentru peste 1,75 milioane de salariați, deși doar 831.000 dintre aceștia sunt remunerați efectiv cu salariul minim. Diferența este formată în mare parte din angajați ai statului, ale căror salarii sunt legate direct sau indirect de acest indicator.
Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut pe economie va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, ceea ce înseamnă o majorare de 275 de lei brut pe lună. Măsura este prezentată de Guvern ca un sprijin pentru angajații cu venituri reduse, însă cifrele oficiale arată că efectele sale depășesc cu mult categoria celor care câștigă efectiv salariul minim.
Numărul celor care vor beneficia de creșterea salariului minim
Potrivit notei de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 146/2026, de majorarea salariului minim vor beneficia în total 1.759.027 de persoane.
În schimb, Ministerul Muncii estimează că în România există în prezent 831.382 de salariați remunerați cu salariul minim brut pe economie, reprezentând aproximativ 14,6% din totalul angajaților activi.
Diferența este de 927.645 de salariați care provin din rândul bugetarilor. Costurile bugetare pentru a acoperi creșterile de salarii ale bugetarilor după majorarea salariul minim sunt de aproape un miliard de lei în perioada iulie-decembrie 2026, conform notei de fundamentare a Hotărârii Guvernului nr. 146/2026.
Cu alte cuvinte, pentru fiecare angajat plătit efectiv cu salariul minim există încă peste un angajat bugetar care nu câștigă salariul minim, dar ale cărui venituri sunt influențate de această majorare.
Aproape un milion de beneficiari care nu sunt plătiți cu salariul minim
Actuala Lege-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a generat, în timp, o legătură indirectă între salariul minim și numeroase categorii de funcționari și angajați ai statului.
În multe situații, salariile sunt stabilite prin coeficienți, praguri sau valori de referință care trebuie actualizate atunci când salariul minim crește. Consecința este că o măsură gândită inițial pentru protejarea angajaților cu venituri mici produce efecte asupra unui număr mult mai mare de persoane.
Astfel, o modificare a salariului minim nu afectează doar personalul aflat la baza grilelor salariale, ci produce efecte în lanț asupra unor categorii întregi de angajați. Administrațiile locale, instituțiile de cultură, sistemul de asistență socială, unele structuri ale administrației centrale și numeroase servicii publice utilizează mecanisme de salarizare care sunt influențate de evoluția salariului minim.
În mediul privat, impactul este relativ simplu de înțeles. Angajatorii trebuie să majoreze salariile celor 831.382 de persoane aflate la nivelul minimului pe economie.
Practic, aproape 928.000 de salariați care nu sunt remunerați la nivelul minimului pe economie vor beneficia și ei de efectele majorării.
Din acest motiv, Guvernul încearcă acum să elimine această dependență prin noua lege a salarizării unitare, una dintre reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Noua lege a salarizării încearcă să rupă legătura
Din acest motiv, proiectul noii legi a salarizării unitare propune înlocuirea actualului sistem cu unul bazat pe o valoare de referință salarială.
În noul model:
- salariile vor fi calculate pe baza unei valori de referință și a unor coeficienți stabiliți prin lege;
- raportul dintre salariile cele mai mici și cele mai mari din sistem va fi redus;
- sporurile și primele vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază;
- indemnizația de hrană va fi eliminată;
- vor fi introduse bonusuri de performanță.
Executivul susține că noul sistem va reduce diferențele dintre instituții și va elimina situațiile în care persoane aflate pe funcții similare sunt remunerate diferit în funcție de instituția unde lucrează.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a susținut că noua lege urmărește reducerea inechităților și simplificarea sistemului: „Proiectul prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8”, iar 87 de sporuri vor fi eliminate, cele rămase fiind limitate la maximum 20% din salariul de bază”, a explicat acesta.
De asemenea, Ministerul Muncii arată că noua lege introduce o valoare de referință și o grilă unitară pentru întreg sistemul public, tocmai pentru a elimina diferențele dintre instituții și efectele în lanț produse de majorările succesive ale salariului minim.
Cele patru mari confederații sindicale – CNS Cartel Alfa, CNSLR-Frăția, CSDR și CSN Meridian – au criticat modul în care este pregătită reforma și au cerut negocieri reale înainte de adoptare.
Majorarea netă din creșterea brută a salariului minim din 1 iulie
Pentru mediul privat, majorarea salariului minim înseamnă costuri suplimentare importante.
Calculul este simplu la 831.382 de salariați, cu o majorare de 275 lei brut/lună, timp de șase luni rămase din 2026.
Rezultatul este un cost suplimentar de aproximativ 1,37 miliarde de lei până la sfârșitul anului. La un curs de aproximativ 5 lei pentru un euro, impactul depășește 274 milioane de euro.
Pentru angajați însă, beneficiul este semnificativ mai mic decât costul suportat de companii.
Ca urmare a taxelor și a reducerii facilității fiscale de la 300 la 200 de lei neimpozabili, majorarea netă estimată este de aproximativ 160 de lei lunar, confom notei de fundamentare. Astfel, pentru fiecare 275 de lei brut plătiți suplimentar de angajator, salariatul va încasa efectiv puțin peste 160 de lei.
