Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a reacționat public după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat starea de incompatibilitate în cazul Paulei Romocean, viceprimar USR al orașului. Edilul susține că situația vizată de ANI se regăsește la peste o sută de consilieri locali din toată țara, dar sancțiunea a fost aplicată doar în cazul colegei sale de partid.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a reacționat public după ce Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat starea de incompatibilitate în cazul Paulei Romocean, viceprimar USR al orașului. Edilul susține că situația vizată de ANI se regăsește la peste o sută de consilieri locali din toată țara, dar sancțiunea a fost aplicată doar în cazul colegei sale de partid.
Potrivit lui Fritz, prima instanță a respins contestația Paulei Romocean, care urmează să facă recurs.
„Metoda preferată” de eliminare din viața politică
Primarul afirmă că regimul incompatibilităților a devenit un instrument de eliminare politică. El scrie că acest cadru legal „a devenit metoda preferată” pentru scoaterea unor persoane din viața publică, fără nicio legătură cu fapte penale sau de corupție.
Fritz explică originea reglementării. În 2020, Legea Sănătății a introdus interdicția de a conduce simultan un spital și un partid politic, cu scopul depolitizării sistemului medical, precizând că, potrivit legii, încălcarea acestei prevederi duce automat la încetarea mandatului de conducere din spital.
Potrivit primarului, ANI a extins însă aplicarea acestei prevederi dincolo de conducerea propriu-zisă a spitalelor, incluzând și consiliile de administrație, deși membru este neremunerat, precum și orice persoană cu o funcție de partid — inclusiv poziții precum cea deținută de Paula Romocean, simplu membru în Biroul Local USR Timișoara, desemnată de Consiliul Local, conform legii, să reprezinte orașul în CA-ul Spitalului Municipal.
Mai mult, susține Fritz, agenția a ales să aplice sancțiunea mai severă din legea incompatibilităților — încetarea mandatului de ales local și interdicția de trei ani de a mai ocupa o funcție publică — în locul celei prevăzute explicit de Legea Sănătății.
Trimitere la o decizie a CJUE
Primarul face o paralelă cu propriul său caz, invocând o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)din 2023, prin care instanța europeană ar fi stabilit că România trebuie să respecte principiul proporționalității atunci când aplică astfel de sancțiuni.
Cel mai dur pasaj al mesajului vizează chiar conducerea ANI. Fritz susține că agenția, condusă de oameni cu afilieri politice, își alege selectiv „clienții” cărora le aplică sancțiunile. Potrivit unui sondaj propriu, realizat în jumătate din județele țării, edilul spune că a identificat zeci de cazuri similare de consilieri locali aflați simultan în conduceri de partid și în consilii de administrație ale spitalelor — cel puțin 33 de cazuri din PSD și 27 din PNL, precum și altele din alte formațiuni politice — fără ca ANI să fi intervenit.
„Dar fix pe Paula au nimerit-o”, scrie primarul, sugerând că aplicarea legii ar fi fost direcționată punctual.
O schimbare legislativă, cerută de Fritz
Primarul precizează că nu cere sancționarea tuturor celor aflați în situații similare, considerând interpretarea ANI drept excesivă. În schimb, cere modificarea legislației, astfel încât agenția să nu mai poată decide, în locul cetățenilor, care aleși locali își pot exercita mandatul. Fritz susține că ANI ar trebui să se concentreze pe averi nejustificate și abuzuri grave de putere, nu pe erori de formă folosite pentru sancționarea punctuală a unor persoane.
