Primăria Municipiului București a deschis procedura de transparență decizională pentru proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Capitalei pentru perioada 2021-2030. SIDU propune metrou extins, Gara de Nord modernizată, inele rutiere finalizate, aeroport extins, spații verzi, locuințe sociale, reziliență seismică și regenerarea zonei centrale.
Primarul General a anunțat, printr-un comunicat pe rețelele sociale, finalizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Bucureștiului și lansarea ei în dezbatere publică, înainte de a fi supusă votului Consiliului General.
„De peste 30 de ani, Bucureștiul a funcționat fără o strategie autentică de dezvoltare”, se arată în comunicat, autoritățile susținând că deciziile de până acum au fost luate ad-hoc, fără priorități clare. Documentul este prezentat drept instrumentul prin care Capitala va accesa fonduri europene nerambursabile și va stabili proiectele prioritare pentru următorii ani, de la mobilitate și regenerare urbană, până la educație, sănătate și incluziune socială. Strategia cuprinde atât o listă lungă de proiecte, cu direcții generale de intervenție, cât și una scurtă, cu proiecte punctuale, iar transformarea va porni, potrivit anunțului, din zona centrală: „Este necesară o strategie unitară pentru a putea schimba fața orașului! Și vom începe cu zona centrală.”
Documentul recunoaște explicit o slăbiciune structurală a administrației bucureștene: de peste 30 de ani Capitala nu a mai avut o strategie integrată de dezvoltare urbană adoptată oficial, iar coordonarea dintre Primăria Generală și cele șase primării de sector a fost, până acum, deficitară – inclusiv în cazuri de investiții necorelate pe aceeași stradă.
Pentru a evita ca SIDU să rămână doar un document de raft, strategia propune înființarea unei „structuri desemnate” la nivelul PMB și a unui Comitet de Monitorizare a Implementării SIDU, format din 19 membri, cu rapoarte semestriale publice și o evaluare finală programată pentru 2030.
Ce cuprinde strategia
Lista lungă de proiecte, cea scurtă și lista proiectelor prioritare rezultate din procesul de prioritizare descris în strategie sunt publicate separat, într-o anexă tehnică (Partea D a documentației), nu ca text narativ în corpul principal al strategiei.
Ceea ce documentul analizat oferă, în schimb, este radiografia politicilor și tipurilor de intervenții care vor sta la baza selecției proiectelor concrete – de la metrou și autostrăzi, până la locuințe sociale și reziliență seismică – și termenul, 13 iulie 2026, până la care bucureștenii mai pot depune observații înainte ca strategia să fie supusă aprobării Consiliului General.
Documentul, care însumează mii de pagini împărțite pe șase părți – de la analiza documentelor strategice existente și diagnosticul urban, până la formularea propriu-zisă a strategiei, listele de proiecte, considerațiile de mediu și mecanismul de monitorizare – este, practic, cea mai cuprinzătoare radiografie oficială a felului în care ar urma să arate Bucureștiul peste un deceniu. Populația poate depune observații și propuneri până la 13 iulie 2026.
Miezul strategic al documentului se află în Partea C, unde este formulată o viziune pentru orizontul 2050 și un „portofoliu de proiecte” structurat pe șase obiective mari – mobilitate, competitivitate economică, mediu și energie, servicii sociale, calitatea fondului construit și guvernanță urbană. Din acest portofoliu, care depășește ca amploare bugetul de investiții estimat al Capitalei pentru 2021-2029 (peste 3 miliarde de euro doar la nivelul PMB, la care se adaugă bugetele celor șase sectoare), am selectat cele 20 de schimbări cu impactul cel mai mare asupra vieții de zi cu zi a bucureștenilor.
1. Extinderea rețelei de metrou pe șase direcții noi
Cea mai ambițioasă componentă de transport a strategiei este extinderea substanțială a rețelei de metrou: construcția liniei M6 (Gara de Nord – Aeroportul Internațional Henri Coandă), a liniei M4 (Gara de Nord – Gara Progresul), completarea liniei M5 (Eroilor – Universitate – Piața Iancului), extinderea liniei M2 spre Berceni (către centura Capitalei) și spre Petricani, extinderea liniei M3 spre centură, extinderea liniei M1 către autostrada A1 și, cel mai surprinzător ca amploare, o linie complet nouă – M8, care ar urma să lege Bragadiru de Voluntari.
Toate aceste extinderi ar fi însoțite de terminale intermodale la capete de linie.
2. Gara de Nord și transformarea gărilor în noduri intermodale
Strategia tratează Gara de Nord ca prioritate absolută — modernizare, consolidare și reabilitare, pentru a fi ridicată la statutul de „hub intermodal de importanță europeană”.
În paralel, Gara Obor ar urma să devină nod intermodal cu autogară, bike-sharing și car-sharing, Gara Progresul ar fi practic reconstruită ca nod cu parcare de tip Park&Ride, iar Gara Titan ar trece printr-o revitalizare similară, cu conectarea mai bună a transportului public de suprafață la toate aceste gări.
3. Închiderea inelelor rutiere și modernizarea centurii Capitalei
Documentul insistă pe finalizarea a două „inele” de circulație care, deceniu după deceniu, au rămas incomplete: inelul median (cu un nod rutier nou la Andronache) și inelul central, ambele cu segmente critice nefinalizate în partea de sud a orașului.
La acestea se adaugă modernizarea și extinderea la patru benzi a centurii Capitalei (DNCB) pe segmentul sudic, inclusiv pasaje noi la Domnești, Berceni, Popești-Leordeni, Cernica și Mogoșoaia – zona în care, conform documentului, centura funcționează în prezent pe o singură bandă, subdimensionată față de trafic.
4. Un pod nou peste Colentina și reabilitarea marilor poduri istorice
Pe lista de investiții rutiere apare un pod rutier nou peste Colentina, la Petricani, alături de lucrări de reabilitare și consolidare pentru podurile Opera, Timpuri Noi, Eroilor, Ciurel și Fundeni, plus reabilitarea pasajului și a planșeului Unirii – infrastructură rutieră construită, în multe cazuri, în urmă cu decenii și ajunsă la limita de exploatare.
5. Extinderea Aeroportului Henri Coandă și repunerea în funcțiune a Aeroportului Băneasa
Strategia prevede extinderea Aeroportului Internațional „Henri Coandă” cu un terminal nou de pasageri, o platformă multimodală pentru cargo, parcare multietajată și un parc tehnologic, conform Programului Strategic de Dezvoltare al aeroportului.
În paralel, documentul menționează și un scenariu de repunere în funcțiune a Aeroportului Băneasa, cu potențial pentru curse interne – un aeroport rămas, în ultimii ani, cu activitate redusă. Legătura dintre Capitală și Otopeni ar urma să fie completată printr-un drum expres dedicat și o linie de transport public de suprafață pe DN1.
6. Reactivarea liniilor de cale ferată pentru transport metropolitan
Un capitol mai puțin vizibil public, dar cu potențial mare de impact, este valorificarea unor linii de cale ferată existente, dar subutilizate, pentru transport metropolitan de pasageri: linia București Nord-Giurgiu Nord (cu stații noi la Domnești, Măgurele, Jilava sau Bragadiru), linia 901 către Pitești (utilizabilă pentru legătura cu Titu) și magistrala 800, pe traseul Gara de Nord – Gara Basarab – Gara Aurel Vlaicu – Pipera – Pantelimon – Brănești – Fundulea, cu stații noi inclusiv la Pipera, gândită ca nod intermodal.
7. O rețea extinsă de piste de biciclete și zone pietonale
Strategia propune extinderea zonei pietonale din centrul istoric, amenajarea de noi zone pietonale în marile cartiere de blocuri, pasarele pietonale în intersecții aglomerate (Șoseaua Mihai Bravu, Șoseaua Alexandriei, Calea Griviței, Bulevardul Iuliu Maniu ș.a.), precum și finalizarea rețelei de piste de bicicletă pe radialele care leagă centrul de cartierele de locuințe colective, cu parcări securizate pentru biciclete la capetele liniilor de metrou și în gări.
8. Electrificarea flotei de transport public
Documentul propune modernizarea și reconversia flotei vechi de autobuze în vehicule electrice sau cu emisii reduse, transformarea a circa 100 de autobuze Euro 3 în troleibuze și achiziția de autobuze electrice mici pentru zonele de expansiune din Ilfov, unde ar putea fi introdus și un serviciu de transport la cerere (DRT). În paralel sunt vizate modernizarea depourilor de la Dudești, Colentina, Titan, Berceni, Bujoreni și Bucureștii Noi.
9. Rețea de stații de încărcare pentru vehicule electrice și scheme de sprijin pentru achiziție
La capitolul infrastructură energetică pentru mobilitate, strategia propune dezvoltarea unei rețele de stații de încărcare pentru vehicule electrice, în special în cartierele-dormitor precum Drumul Taberei, Titan sau Militari, corelată cu investițiile private deja existente, plus vouchere pentru susținerea tranziției populației către mașini electrice.
10. Modernizarea rețelei electrice și a stațiilor de înaltă tensiune
Pe partea de energie, documentul vorbește despre flexibilizarea stației 220/110 kV Fundeni, un nou autotransformator la stația București Sud, realizarea de noi stații de 400 kV sau 220 kV și înlocuirea unor cabluri electrice subterane vechi (de exemplu pe traseele București Nord-Centru sau Militari-Grozăvești) cu altele de capacitate mărită — o componentă esențială, dar puțin vizibilă, pentru a susține creșterea consumului urban și tranziția către mobilitate electrică.
11. Rețeaua metropolitană de fibră optică și extinderea 5G
Strategia include dezvoltarea în continuare a rețelei subterane de fibră optică a Capitalei (proiectul NetCity), amenajarea de puncte de acces gratuit la wi-fi în spațiile publice și sprijinirea investițiilor private pentru extinderea infrastructurii 5G — parte a ambiției declarate de a transforma Bucureștiul într-un „smart city”.
12. Reabilitarea termică a clădirilor și modernizarea sistemului centralizat de termoficare
Un capitol masiv de investiții vizează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor publice și private și reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică – un sistem cronic subfinanțat, cu pierderi mari pe rețea, pentru care documentul citează investiții estimate semnificative în modernizare.
13. Tranziția către economia circulară în gestionarea deșeurilor
Strategia reia obiectivele Master Planului pentru sistemul de management integrat al deșeurilor, cu accent pe reducerea depozitării, creșterea reciclării și dezvoltarea infrastructurii pentru colectare selectivă – un domeniu în care Bucureștiul a rămas constant sub țintele naționale și europene.
14. Planuri pentru reducerea poluării aerului, apei și solului
Documentul integrează Planul de calitate a aerului al Capitalei și propune măsuri suplimentare de monitorizare și reducere a poluării, atât din trafic, cât și din surse industriale sau de încălzire – un subiect care a plasat constant Bucureștiul printre capitalele europene cu cea mai proastă calitate a aerului.
15. Extinderea spațiilor verzi și protejarea ariilor naturale
Strategia propune amenajări pentru managementul vizitatorilor și al biodiversității în Parcul Natural Văcărești, păstrarea integrității Pădurii Băneasa, reabilitarea parcurilor existente prin înlocuirea vegetației îmbătrânite, precum și extinderea spațiilor verzi publice în zonele rezidențiale cu acces redus la astfel de facilități, inclusiv prin exproprieri sau reglementări urbanistice acolo unde este necesar.
16. Un plan de adaptare la schimbările climatice și combaterea insulei de căldură urbană
Documentul propune înființarea unui comitet metropolitan permanent pe tema schimbărilor climatice, introducerea unor cerințe urbanistice obligatorii pentru dezvoltatori privind combaterea insulei de căldură urbană odată cu noul Plan Urbanistic General, extinderea rețelei de cișmele și fântâni stradale, plantarea de copaci pentru trasee pietonale umbrite și monitorizarea prin senzori a temperaturii la nivel de cartier.
17. Un pachet amplu de prevenție a inundațiilor pe Dâmbovița și Colentina
La capitolul riscuri naturale, strategia propune un studiu bazinal actualizat pentru Argeș, Dâmbovița și Colentina, reamenajarea albiei Dâmboviței pentru a permite folosirea malurilor ca zone de recreere care să funcționeze și ca zone inundabile controlate în perioadele de ape mari, o acumulare laterală (polder) în aval de stația de epurare Glina, în zona Bălăceanca, pentru preluarea vârfurilor de viitură, precum și operaționalizarea acumulării Ogrezeni de pe Argeș, care ar avea și rol de rezervă de apă pentru Capitală.
18. Reducerea riscului seismic și consolidarea clădirilor cu risc de colaps
Documentul propune realizarea unei microzonări seismice a terenului din București, o bază de date completă a clădirilor expuse riscului seismic și prioritizarea lucrărilor de consolidare pentru clădirile încadrate în clasa de risc I – atât publice (spitale, școli, clădiri culturale și administrative), cât și rezidențiale – corelat, acolo unde este posibil, cu lucrări de eficientizare energetică, pentru a reduce costurile printr-o singură intervenție.
19. Dezvoltarea fondului de locuințe sociale și a locuințelor accesibile ca preț
Cu 20.000 de cereri de locuințe sociale înregistrate la Primărie și la primăriile de sector – mult peste oferta disponibilă -, strategia propune extinderea stocului de locuințe sociale prin construcție, reabilitare sau achiziție de imobile, clarificarea statutului juridic al clădirilor revendicate, precum și mecanisme de tip „locuințe accesibile” (chirii subvenționate sau control al chiriilor) pentru categoriile vulnerabile și pentru tinerii care nu își permit o locuință pe piața liberă.
20. Regenerarea spațiilor publice și limitarea expansiunii urbane necontrolate
Ultima schimbare majoră vizează modul în care este folosit terenul urban: cartarea spațiilor publice de mici dimensiuni pentru a le regenera, un regulament de estetică pentru publicitatea stradală din centrul istoric, supraimpozitarea terenurilor abandonate sau de tip brownfield pentru a le readuce în circuitul imobiliar, precum și un mecanism de planificare la nivel metropolitan (un Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interjudețean sau Regional) menit să limiteze expansiunea necontrolată spre zone precum Pipera, Theodor Pallady sau Militari, unde dezvoltarea imobiliară a depășit constant capacitatea infrastructurii.
