Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pregătește o nouă procedură pentru atragerea răspunderii solidare, mecanism prin care administratorii, asociații, acționarii sau alte persoane pot ajunge să plătească din propriul patrimoniu obligațiile fiscale restante ale unei firme. Proiectul nu introduce noi cazuri de răspundere, dar stabilește reguli mai clare pentru dovedirea faptelor, a relei-credințe și a legăturii dintre conduita persoanei și imposibilitatea recuperării datoriilor.
ANAF a elaborat un proiect de ordin pentru aprobarea unei noi proceduri de atragere a răspunderii solidare, în baza articolelor 25 și 26 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Actul se află în stadiul de proiect, nu are încă număr și dată de emitere și va produce efecte numai după adoptare și publicarea în Monitorul Oficial, Partea I.
Răspunderea solidară permite organelor fiscale ca, în anumite situații expres prevăzute de lege, să solicite plata datoriilor unei firme și de la administratorii, asociații, acționarii sau alte persoane care au contribuit, cu rea-credință, la acumularea obligațiilor ori la imposibilitatea recuperării lor.
Într-o asemenea situație, persoana vizată nu răspunde numai în limita unei participații la societate, ci poate fi obligată, prin decizie ANAF, să achite sumele pentru care i-a fost stabilită răspunderea. Statul poate începe apoi executarea silită împotriva acesteia, în condițiile Codului de procedură fiscală.
În esență, proiectul nu extinde prin el însuși categoriile de persoane care pot fi obligate să achite datoriile fiscale ale unei firme. Schimbarea privește modul în care ANAF trebuie să construiască și să motiveze fiecare caz: identificarea exactă a persoanei, descrierea conduitei, demonstrarea relei-credințe, stabilirea legăturii de cauzalitate, audierea și analizarea apărărilor.
Cine poate fi obligat să plătească datoriile firmei
Proiectul nu modifică lista persoanelor care pot răspunde solidar, aceasta fiind stabilită prin articolul 25 din Codul de procedură fiscală.
În cazul unui debitor declarat insolvabil, răspunderea poate fi atrasă, între altele, pentru persoanele fizice sau juridice care au dobândit cu rea-credință active de la firma care și-a provocat astfel insolvabilitatea.
Pot răspunde și administratorii, asociații, acționarii sau alte persoane care au provocat insolvabilitatea societății prin înstrăinarea ori ascunderea, cu rea-credință, a activelor acesteia.
În aceeași situație se pot afla administratorii care nu au solicitat la timp deschiderea procedurii insolvenței, deși aveau această obligație, precum și persoanele care au determinat cu rea-credință nedeclararea sau neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale.
Răspunderea poate fi atrasă și față de persoanele care au determinat restituirea sau rambursarea necuvenită a unor bani de la bugetul general consolidat. Pentru firmele în cazul cărora a fost solicitată deschiderea insolvenței, pot răspunde persoanele care au contribuit cu rea-credință la acumularea datoriilor și la sustragerea de la plata acestora.
Codul reglementează și situațiile în care o altă persoană juridică poate răspunde pentru datoriile societății insolvabile sau insolvente, dacă există o relație de control direct, indirect ori comun și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege privind transferul activelor, raporturile comerciale sau personalul comun.
Persoana vizată va fi chemată la audiere
Proiectul reglementează explicit convocarea la audiere a persoanei împotriva căreia ar putea fi emisă decizia. ANAF va folosi un formular distinct de notificare, iar audierea va fi consemnată într-un proces-verbal.
Persoana vizată va putea consulta documentația aflată la dosar, va putea formula obiecțiuni și precizări și va putea depune un punct de vedere scris, însoțit de documente justificative.
Organul fiscal va avea obligația să analizeze explicațiile și înscrisurile înainte de a hotărî dacă emite decizia de atragere a răspunderii solidare. Dacă persoana convocată nu se prezintă, ANAF va întocmi o notă de constatare privind neprezentarea la audiere.
Introducerea acestor documente standardizate urmărește să demonstreze că persoana a avut posibilitatea efectivă să își prezinte apărarea și că argumentele sale au fost analizate înainte de emiterea actului fiscal.
Audierea nu înseamnă însă că persoana poate bloca procedura prin neprezentare. În cazul în care convocarea a fost realizată legal, ANAF poate continua analiza pe baza informațiilor și documentelor existente la dosar.
ANAF va trebui să strângă și să evalueze documentele
Noua procedură va stabili structurile ANAF care pot identifica elementele relevante și organul fiscal competent să înceapă verificările.
Proiectul reglementează activitățile de identificare, evaluare și gestionare a informațiilor și documentelor care ar putea justifica atragerea răspunderii. Procedura poate fi declanșată de organul de executare silită sau, după caz, de o altă structură fiscală care identifică fapte relevante.
Dacă informațiile sunt descoperite de o structură care nu are competența să emită decizia, aceasta va transmite documentele și probele către organul fiscal competent.
Înainte de declanșarea procedurii trebuie întocmit un referat în care să fie prezentate persoana vizată, faptele analizate, perioada relevantă, obligațiile fiscale restante și documentele pe care se bazează suspiciunea organului fiscal.
ANAF urmărește astfel să creeze o trasabilitate a întregului proces: cine a identificat situația, ce documente au fost folosite, ce faptă este imputată și care este suma pentru care se propune răspunderea.
Procedura actuală este bazată pe un Cod fiscal abrogat
În prezent, organele fiscale centrale aplică Ordinul președintelui ANAF nr. 127/2014. Acesta a aprobat instrucțiunile privind atragerea răspunderii solidare în baza articolelor 27 și 28 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, vechiul Cod de procedură fiscală.
Problema identificată de ANAF este că Ordonanța nr. 92/2003 a fost abrogată, iar actualul cadru legal este reprezentat de Legea nr. 207/2015. Cu toate acestea, procedura administrativă aplicată de Fisc a rămas cea adoptată în 2014, prin raportare la vechea legislație.
Prin noul ordin, ANAF vrea să abroge Ordinul nr. 127/2014 și să introducă o procedură fundamentată direct pe articolele 25 și 26 din Codul de procedură fiscală aflat în vigoare.
Potrivit referatului de aprobare, schimbarea este necesară pentru corelarea regulilor interne cu legislația actuală, uniformizarea practicii organelor fiscale și motivarea mai temeinică a deciziilor prin care o persoană este obligată să răspundă pentru datoriile altui contribuabil.
Calitatea de administrator nu va fi suficientă
Una dintre cele mai importante precizări din proiect este că răspunderea solidară nu trebuie atrasă automat numai pentru că o persoană a fost administrator, asociat sau acționar al firmei debitoare.
Organul fiscal va trebui să analizeze individual situația fiecărei persoane. Decizia trebuie să indice fapta sau inacțiunea concretă, perioada în care aceasta s-a produs, obligațiile fiscale vizate și legătura de cauzalitate dintre conduită și imposibilitatea ori diminuarea recuperării creanțelor fiscale.
În cazurile în care legea condiționează răspunderea de existența relei-credințe, ANAF va trebui să identifice și să argumenteze elementele din care rezultă că persoana a acționat în mod deliberat pentru a ascunde active, a evita declararea și plata taxelor sau a împiedica recuperarea datoriilor.
Această cerință este importantă deoarece simpla existență a unei datorii fiscale sau ocuparea unei funcții de conducere nu demonstrează automat reaua-credință. Trebuie identificată o conduită imputabilă și o legătură între aceasta și prejudicierea bugetului.
În practica instanțelor au existat decizii ANAF anulate tocmai pentru că organele fiscale au invocat formal calitatea de administrator, fără să arate ce acțiuni concrete a întreprins persoana, cum a acționat cu rea-credință și în ce mod a contribuit la insolvabilitatea firmei sau la neachitarea obligațiilor.
Procedura poate fi oprită înainte de emiterea deciziei
Proiectul prevede și posibilitatea încetării procedurii dacă, în urma verificărilor sau a apărărilor formulate, se constată că nu mai sunt îndeplinite condițiile legale.
În această situație, compartimentul fiscal va întocmi un „Referat privind încetarea procedurii de atragere a răspunderii solidare”. Documentul va trebui să explice motivele pentru care demersul nu mai poate continua.
Procedura ar putea fi oprită, de exemplu, dacă documentele nu confirmă fapta imputată, nu poate fi demonstrată reaua-credință, nu există o legătură de cauzalitate sau obligațiile fiscale vizate nu intră în sfera celor pentru care legea permite răspunderea solidară.
Dacă ANAF consideră că sunt îndeplinite toate condițiile, va întocmi un referat final privind atragerea răspunderii și va emite decizia fiscală.
Șapte formulare noi pentru aplicarea procedurii
Proiectul aprobă șapte formulare standardizate:
- referatul privind declanșarea procedurii;
- referatul privind încetarea procedurii;
- notificarea de convocare la audiere;
- nota privind neprezentarea la audiere;
- procesul-verbal de audiere;
- referatul privind atragerea răspunderii;
- decizia de atragere a răspunderii solidare.
Decizia va trebui să individualizeze persoana obligată, faptele reținute, temeiul legal, obligațiile fiscale și suma pentru care a fost atrasă răspunderea.
Proiectul reglementează și comunicarea deciziei, efectele acesteia, termenul de contestare și organul competent să soluționeze contestația. Persoana vizată va putea folosi procedura administrativă fiscală și, ulterior, se va putea adresa instanței de contencios administrativ.
Noile reguli se vor aplica și dosarelor aflate în lucru
Proiectul prevede că noua procedură va fi folosită și în cazurile de atragere a răspunderii solidare aflate deja în curs la data intrării ordinului în vigoare.
Actele procedurale îndeplinite legal înainte de această dată vor rămâne valabile, iar efectele juridice deja produse nu vor fi desființate. Dosarele în lucru vor continua însă potrivit noilor reguli pentru etapele rămase de parcurs.
După intrarea în vigoare a noului ordin, procedura din 2014 va fi abrogată. Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, direcțiile regionale ale finanțelor publice și unitățile fiscale subordonate vor trebui să aplice noile reguli.
