Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat din nou, până pe 17 septembrie 2026, pronunțarea unei soluții definitive în procesul deschis chiar de instanța supremă împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. ÎCCJ, instituție condusă de Lia Savonea, solicită alocarea banilor necesari achitării restanțelor salariale din Justiție, a dobânzilor și a despăgubirilor, al căror impact total depășește 5,2 miliarde de lei.
Judecătorii Înaltei Curți trebuiau să anunțe joi, 3 septembrie, dacă mențin hotărârea prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să găsească banii pentru drepturile salariale restante ale magistraților și ale altor angajați din instanțe. Pronunțarea a fost însă amânată pentru 17 septembrie.
Este a cincea amânare succesivă. Soluția fusese așteptată inițial pe 9 iulie, dar termenul a fost mutat pe 23 iulie, apoi pe 6 august, 20 august și 3 septembrie, înainte de noua amânare.
Situația este una neobișnuită: ÎCCJ, condusă de Lia Savonea, judecă recursurile formulate într-un proces inițiat chiar de ÎCCJ. Cererea de chemare în judecată a fost semnată de Lia Savonea, în calitate de președintă a instanței supreme. Dosarul este soluționat însă de un complet de judecători ai Secției de contencios administrativ și fiscal, nu direct de președinta instanței.
Peste 5,2 miliarde de lei, cu dobânzi și despăgubiri
Așa cum a arătat anterior NewsCenter.ro, documentele depuse în instanță indică un necesar de 4.013.986.000 de lei pentru plata drepturilor salariale restante ale personalului ÎCCJ și al celorlalte instanțe.
Din această sumă, aproape 3,49 miliarde de lei reprezintă drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești și acte administrative, aferente unor tranșe neachitate sau scadente, iar 526,8 milioane de lei sunt drepturi salariale aflate deja în executare silită.
ÎCCJ a adăugat aproximativ 1,21 miliarde de lei reprezentând dobânzi legale moratorii și penalizatoare. Impactul financiar total documentat ajunge astfel la 5.223.970.000 de lei, echivalentul a aproape un miliard de euro.
Acțiunea a fost deschisă pe 30 martie 2026. Înalta Curte a susținut că bugetul de stat nu cuprinde toate sumele necesare executării hotărârilor și actelor prin care au fost recunoscute drepturile salariale.
Guvernul a pierdut prima rundă
Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să emită actele și să facă demersurile bugetare necesare pentru alocarea integrală a fondurilor, inclusiv printr-o rectificare bugetară.
Hotărârea prevede ca obligațiile să fie îndeplinite în zece zile de la rămânerea definitivă a sentinței. Pentru întârziere au fost stabilite penalități de 1% pe zi și o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea. Executivul susține că instanțele nu pot impune alocarea unor sume din buget, deoarece stabilirea cheltuielilor publice aparține Guvernului și Parlamentului. Guvernul a cerut și sesizarea Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
În dosar sunt înregistrate patru cauze asociate aceleiași dispute: 1844/2/2026, 1844/2/2026*, 1844/2/2026*/a1 și 1844/2/2026*/a2. Acestea nu reprezintă patru solicitări distincte de câte 5,2 miliarde de lei, ci ramuri procedurale ale aceluiași litigiu. Decizia definitivă este așteptată acum pe 17 septembrie.
