Agenția Națională de Administrare Fiscală pregătește schimbarea regulilor după care sunt agreați și selectați practicienii în insolvență susținuți de stat în procedurile în care Fiscul este creditor.
Proiectul de Ordin al Președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (OPANAF) introduce o procedură rapidă prin care Fiscul va putea începe selecția unui administrator sau lichidator judiciar chiar înainte ca insolvența unei companii să fie deschisă de instanță.
Mecanismul va putea fi folosit în cazul firmelor cu restanțe fiscale sau bugetare de cel puțin 25 de milioane de lei, precum și pentru societățile considerate de importanță economică strategică. Procedura simplificată va necesita aprobarea prealabilă a președintelui ANAF, iar ofertele vor fi solicitate de la cinci până la zece practicieni deja agreați.
Scopul declarat este ca Fiscul să nu piardă momentul în care, în calitate de creditor majoritar, poate decide cine administrează insolvența unei firme și valorificarea bunurilor acesteia.
Proiectul va înlocui Ordinul ANAF nr. 1.443/2019. Instituția estimează că selectarea unor practicieni cu personal, experiență și infrastructură verificate, alături de intervenția înaintea deschiderii insolvenței, va îmbunătăți recuperarea datoriilor către buget.
În România activează în jur de 3.000 – 3.800 de practicieni în insolvență persoane fizice și peste 670 – 770 de societăți profesionale / persoane juridice de profil, conform datelor Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență.
ANAF trebuie să se miște până la prima adunare a creditorilor
Graba este justificată printr-o decizie pronunțată în septembrie 2024 de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă a stabilit că un creditor care deține peste 50% din valoarea creanțelor poate desemna administratorul sau lichidatorul judiciar cel târziu la prima ședință a adunării creditorilor convocată în acest scop.
În actualul sistem, ANAF poate ajunge în situația în care procedura sa internă de selecție nu este finalizată până la acel moment. Practicianul provizoriu este desemnat de instanță, uneori la propunerea debitorului sau a altor participanți, iar Fiscul nu mai poate folosi ulterior poziția de creditor majoritar pentru a impune un alt administrator judiciar.
„Numirea practicianului selectat sau susținut de organul fiscal trebuie realizată până cel târziu la data primei ședințe a adunării creditorilor”, explică ANAF în referatul de aprobare.
Noul mecanism îi permite instituției să înceapă pregătirile înaintea deschiderii formale a insolvenței. În acest mod, când instanța admite cererea, Fiscul poate avea deja un practician ales și îl poate susține la prima reuniune a creditorilor.
Această posibilitate este importantă deoarece administratorul judiciar verifică situația debitorului, analizează creanțele solicitate de creditori, întocmește sau supraveghează planul de reorganizare și poate propune continuarea activității ori intrarea în faliment. Lichidatorul se ocupă, între altele, de inventarierea și valorificarea activelor și de distribuirea sumelor obținute către creditori.
Reguli diferite pentru firmele mici, mijlocii și mari
Proiectul renunță la sistemul actual, în care aceleași condiții generale sunt aplicate indiferent dacă insolvența privește un contribuabil mic sau o companie mare. ANAF consideră că această abordare nu ține cont de diferențele majore privind valoarea datoriilor, numărul creditorilor, litigiile, structura grupurilor și eventualele operațiuni transfrontaliere.
Vor fi create, astfel, trei liste distincte de practicieni agreați: pentru contribuabili mici, mijlocii și mari.
Pentru insolvențele contribuabililor mici vor putea fi agreate cabinete individuale, cabinete asociate, întreprinderi profesionale unipersonale cu răspundere limitată și societăți profesionale cu răspundere limitată.
În cazul contribuabililor mijlocii vor putea participa numai IPURL și SPRL, iar pentru marii contribuabili vor fi acceptate exclusiv societățile profesionale cu răspundere limitată. Condiția poate restrânge semnificativ numărul practicienilor care pot administra insolvențele marilor companii.
Cel puțin 20 de proceduri și zece specialiști pentru marii contribuabili
Noile cerințe sunt mult mai exigente pentru practicienii care vor să fie incluși pe listele destinate contribuabililor mijlocii și mari.
Pentru categoria mijlocie va trebui prezentat un portofoliu de minimum zece proceduri de insolvență, reorganizare sau faliment gestionate anterior. Pentru marii contribuabili, pragul urcă la cel puțin 20 de proceduri.
Ofertanții vor trebui să demonstreze că dispun de minimum zece angajați sau colaboratori cu studii superioare și o experiență de cel puțin trei ani. Aceștia trebuie să aibă pregătire relevantă și o bună reputație profesională.
Va fi verificată și infrastructura logistică. Practicienii trebuie să facă dovada că au acces la programe legislative, aplicații specializate pentru evidența termenelor și monitorizarea dosarelor și că pot asigura deplasările, inventarierea bunurilor și reprezentarea la termenele stabilite de judecătorul-sindic.
ANAF recunoaște că aceste condiții „pot reduce, cel puțin pe termen scurt, numărul de practicieni agreați” pentru insolvențele contribuabililor mijlocii și mari.
Echipe de minimum trei persoane
La selecțiile pentru companiile mijlocii și mari, practicianul va trebui să nominalizeze o echipă de minimum trei persoane. Pentru fiecare membru vor fi prezentate CV-ul, documentul care dovedește raportul profesional cu ofertantul și o declarație individuală de disponibilitate.
Prin această regulă, ANAF încearcă să evite situațiile în care o societate de insolvență câștigă procedura pe baza numărului total de angajați, dar alocă efectiv dosarului o echipă insuficientă.
Punctajul va ține cont și de raportul dintre numărul de persoane disponibile și dosarele active gestionate de ofertant. Practicienii supraîncărcați, care au multe insolvențe în lucru și resurse umane reduse, vor putea pierde puncte.
Pentru contribuabilii mijlocii și mari, calitatea și experiența echipei desemnate vor primi până la 20 de puncte. Experiența personalului în domeniul economic în care activează firma debitoare va putea aduce încă cinci puncte.
Punctajul maxim va crește de la 70 la 85 de puncte, fiind evaluate onorariul fix, onorariul de succes, experiența, capacitatea profesională și gradul de încărcare.
Ofertele foarte ieftine vor putea fi descalificate
Proiectul introduce și un mecanism împotriva ofertelor cu onorarii considerate nerealist de mici. Dacă onorariul propus este mai mic de 50% din media celorlalte oferte, acesta va putea fi considerat subdimensionat.
Măsura urmărește să limiteze câștigarea selecțiilor prin prețuri foarte mici care nu ar permite, ulterior, administrarea corespunzătoare a unei insolvențe complexe.
Onorariul de succes va rămâne între 1% și limitele prevăzute de legislația profesiei. În cazurile în care nu este organizată o procedură obișnuită de selecție, plafonul onorariului fix va crește de la 7.000 la 10.000 de lei. Limita onorariului de succes rămâne de maximum 5%.
Termenul de depunere a ofertelor se înjumătățește
Practicienii vor avea la dispoziție numai cinci zile calendaristice pentru depunerea ofertelor, față de zece zile în prezent. Același termen, de maximum cinci zile, va fi aplicat și procedurii simplificate pentru companiile cu datorii mari sau cu importanță strategică.
În același timp, agrearea practicienilor nu va mai fi reluată semestrial, ci anual. Verificarea îndeplinirii condițiilor se va face tot anual, până la 31 ianuarie.
Pragul care separă competența comisiei centrale ANAF de cea a comisiilor teritoriale va fi majorat de la cinci la zece milioane de lei. Separat, valoarea de cinci milioane de lei va fi utilizată în cadrul mecanismului de selecție simplificată, dar cu o funcție diferită de pragul privind competența comisiilor.
ANAF invocă inclusiv riscurile de corupție
Comisia de agreare va fi extinsă de la trei la cinci membri. ANAF susține că noua componență trebuie să faciliteze finalizarea procedurilor și să elimine conflictele de interese.
Din comisie ar urma să fie eliminate persoanele care gestionează direct dosare sau alte activități legate de procedurile de insolvență. În referatul de aprobare, instituția precizează că modificarea urmărește prevenirea conflictelor de interese și „eliminarea eventualelor riscuri de corupție”.
Practicienii vor putea fi scoși de pe lista ANAF și pentru o colaborare defectuoasă cu organele fiscale. Proiectul definește această situație prin măsuri vădit nelegale, confirmate definitiv de instanță, care au prejudiciat sau dezavantajat Fiscul într-o procedură de insolvență.
O plângere prealabilă sau o acțiune în instanță formulată de un practician respins ori descalificat nu va suspenda automat selecția. Suspendarea va putea fi dispusă numai de instanța competentă.
Rubrica de știri economice este realizată de NewsCenter.ro cu ajutorul bazelor de date ale platformei ListaFirme.ro.
