- Sistemul de sănătate din România beneficiază anual de un buget care se apropie de 140 de miliarde de lei.
- Cheltuielile pentru sănătate sunt de două ori mai mari decât cele pentru educație, care are un buget de 61,8 miliarde de lei.
- Doar sistemul de pensii cheltuie mai mult decât sănătatea, cu alocări de peste 150 de miliarde în 2025.
- Însă sistemul public de sănătate rămâne un labirint de care românii nu sunt mulțumiți.
- Spitalele mari, cu medici celebri, sunt încurajate să atragă cât mai mulți pacienți pentru a primi decontări consistente, indiferent de gravitatea cazurilor.
- În același timp, spitalele mici, orășenești, nu dispun nici de fonduri pentru aparatură, dar, mai ales, nu au medici.
Potrivit STADA Health Report, studiu realizat în 2024, doar 39% dintre români s-au declarat mulțumiți de serviciile oferite de sistemul public de sănătate.
Este un procent considerabil mai scăzut decât media europeană, de 56%.
Labirintul din sănătate
Mai mult, un studiu publicat în Journal of Health Planning and Management (2022), realizat pe pacienți din spitale publice, arată că doar 39,71% dintre respondenți sunt mulțumiți de calitatea serviciilor medicale oferite, în timp ce 61,29% se declară dezamăgiți.
Pacienții români sunt nemulțumiți de faptul că, în momentul în care au nevoie de servicii medicale, se confruntă cu un labirint a cărui ieșire nu se vede clar
Traseul unui pacient în labirintul din sănătate
1. Un pacient dintr-o comună care are nevoie de servicii de urgență
Bolnavul este nevoit să se deplaseze la spitalul cel mai mare din județ, de obicei spital județean, pentru că unitățile din orașele mici nu au medici de urgență sau, dacă au, este doar un medic generalist care, oricum, cheamă serviciul de ambulanță.
În jur de 500 de milioane de lei sunt cheltuielile primăriilor cu spitalele mici din România.
Bugetul mediu alocat pentru fiecare spital mic de către primăria localității este de 2 milioane de lei. „Banii pot fi cheltuiți de la investiții în aparatură până la bonusuri salariale”, ne explică Ionel Chiriță, specialist în administrația publică.
558 de spitale sau unități asimilate erau în România în 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Dintre acestea, 373 sunt cu internare continuă, care pot spitaliza mai mult de o zi.
Conform unei estimări NewsCentre.ro, 200 dintre acestea ar fi în centre urbane mici și comune.
2. Tratamentul de la Urgențe
Odată ajuns la Urgențe, pacientul fie este selectat pentru analize minime în vederea unei eventuale internări, fie i se aplică un tratament limitat și este trimis la medicul de familie pentru a realiza investigații medicale complexe.
Alături de bolnavul dintr-o comună, la Urgență este prezent și un pacient din municipiul respectiv. Și el primește aceleași servicii.
Conform bugetului Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), bugetul pe 2025 pentru serviciile de la Urgențe este de peste 13 miliarde de lei.
3. Primul drum la medicul de familie
În acest moment, traseul unui pacient din mediul rural și din mediul urban este același.
Amândoi pacienții se programează la medicul de familie, care eliberează trimiteri spre investigații.
În anul 2024, numărul medicilor de familie din România a ajuns la 12.600.
Bugetul alocat asistenței medicale primare (care include medicina de familie) a fost în jur de 5 miliarde de lei în ultimii doi ani.
Un cabinet de familie are un buget mediu de 300.000 de lei pe an, conform unui raport al FNPMF (Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie).
4. Investigațiile medicale se fac mai repede la privat
Persoana din mediul urban, presupunem, alege să facă investigațiile în unitățile private ca să nu aștepte minimum 2 săptămâni pentru a prinde loc la analize compensate la stat.
Sistemul privat din România a avut în 2024 venituri de peste 13 miliarde de lei din sumele încasate de la pacienți, conform unei analize realizate cu datele platformei Termene.ro.
5. Al doilea drum la medicul de familie
După analize, ambii bolnavi se întorc din nou la medicul de familie pentru a primi o trimitere la un medic specialist.
6. Consultul la un medic specialist
Cei doi pacienți doresc să se programeze la cel mai bun medic specialist de la Spitalul Județean.
Pentru a prinde o programare, pacienții trebuie să apeleze la pile sau să facă un drum inițial până la spital, unde trebuie să convingă asistenta-șefă și medicul să-i programeze la o consultație.
Presupunem că bolnavul din mediul urban nu are răbdare și are și resurse financiare pentru a merge la mediul privat. Se programează la o clinică privată pentru un consult, unde poate ajunge chiar la același medic reputat de la Spitalul Județean, care, după-amiază, are consultații și la unitatea privată.
7. Internarea de zi sau de lungă durată
După consultația de la privat, dacă este un caz mai dificil, doctorul recomandă o internare măcar de o zi la spitalul privat sau la cel public.
Este recomandat, de obicei, spitalul public, pentru că acolo medicul are program zilnic.
Astfel, cei doi pacienți au din nou același destin. Vin la un consult, care se transformă într-o internare ambulatorie sau de lungă durată de o zi la stat.
Pe tot acest parcurs, spitalul public câștigă decontări pentru ambii pacienți.
Mediul privat câștigă venituri din imagistica și consultul unuia dintre pacienți. Medicul câștigă venituri și de la spitalul public, dar și de la unitatea privată.
Public versus privat la tipuri de internări
În anul 2024, sistemul de sănătate a externat 3,27 milioane de cazuri de pacienți acuți.
Dintre acestea, 95% au fost tratate în spitale publice. Datele sunt publicate în studiul „Analiza performanței economice și operaționale în sistemul de sănătate”, realizat de Academia de Studii Economice din București.
Numărul cazurilor de cronici externate a fost de 390.000, din care 85% din spitale publice și 15% din spitale private, se mai precizează în același studiu.
În ceea ce privește serviciile de spitalizare de zi, din totalul de 6,3 milioane de fișe, 71% au revenit spitalelor publice și 29% celor private.
Spitalizarea de zi se remarcă drept tipul de servicii cu cea mai mare participare a spitalelor private.
Nevoia de reformă
Astfel, este clar că sistemul de sănătate din România funcționează financiar după logica „banul urmează medicul”, nu „banul urmează spitalul”.
Rezultatul este o prăpastie între spitalele mari, universitare sau județene, și cele mici, orășenești sau comunale.
De exemplu, un spital clinic de urgență din București gestionează anual zeci de mii de cazuri complicate și atrage sute de milioane de lei, în timp ce un spital orășenesc cu câteva secții primește de câteva ori mai puțin, deși deservește o comunitate întreagă.
În plus, spitalele mici nu pot angaja specialiști de terapie intensivă sau chirurgie avansată, ceea ce limitează numărul de cazuri eligibile pentru decontare. Practic, sistemul întărește centrele mari și sufocă periferia, consolidând inegalitățile regionale și accesul diferit la servicii medicale.
Deși bugetul sănătății este imens, calitatea serviciilor „nu se regăsește în investigațiile de care beneficiază pacientul în spital. Nu se regăsește în tratamentul de care beneficiază și nu se regăsește în gradul general de mulțumire”, ne-a precizat Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS.
Cum se împarte bugetul record al sănătății
- 16,9 miliarde de lei pentru plata salariilor personalului medical: 74.400 de medici și 158.471 de asistente și biologi
- 16,3 miliarde de lei pentru decontarea serviciilor medicale din spitale private sau de stat
- 13,22 miliarde de lei pentru servicii medicale în ambulator, consultații care nu necesită internare
- 24,56 miliarde de lei pentru produse farmaceutice, materiale sanitare specifice și dispozitive medicale
- 8,6 miliarde de lei pentru concedii medicale (4,1 miliarde reprezentau restanțele de la începutul anului și alocarea prevăzută prin Legea nr. 9/2025)
- 10 miliarde de lei pentru alte programe medicale și investiții
- 13 miliarde de lei pentru alte datorii din anul precedent
- 2,8 miliarde de lei pentru cheltuielile Ministerului Sănătății cu personalul ministerului de resort și al direcțiilor județene de specialitate
- 14,7 miliarde de lei alocări bugetare către primării, făcute de minister
- 8,1 miliarde de lei finanțări și cofinanțări în programe europene
Totalul
În total, bugetul CNAS este de 77 de miliarde de lei în 2025.
Se adaugă datoriile din 2024, de 17 miliarde de lei.
Se mai adună și bugetul de 30 de miliarde de lei al Ministerului Sănătății din 2025.
În plus, toate spitalele și clinicile private au realizat în 2024, conform platformei Termene.ro, venituri de peste 13 miliarde de lei.
Trăgând linia finală, sistemul de sănătate din România consumă 137 de miliarde de lei anual.
