România are rezultate mai bune la dinamica industriei, construcțiilor, comerțului și înnoptărilor turistice, precum și o datorie publică mai mică. Ungaria conduce la creșterea PIB, inflație, ocupare și integrarea șomerilor în muncă. România are mai puține emisii pe locuitor, dar un indicator mai slab al calității aerului.
Economia Ungariei a crescut cu 0,6% în trimestrul II din 2026 față de trimestrul anterior, în timp ce România a stagnat, cu 0%. Ambele rezultate sunt sub avansul UE, de 0,7%. Comparația economică este făcută de NewsCenter.ro cu datele din Euromonitorului statistic al Eurostat.
Ungaria are avantaj și la inflație: în septembrie, rata anuală era de 2,1%, față de 6,5% în România și 3,8% în UE. Prețurile continuau să crească în ambele țări, dar ritmul scumpirilor era mult mai ridicat în România.
Deficitul României a scăzut mult sub cel din Ungaria. În urma cu un an, situația era inversă
La finanțele publice, România prezintă indicatori mai favorabili în perioada comparată. Datoria publică era de 60,1% din PIB în trimestrul I, față de 77,7% în Ungaria și 82,9% în UE. Totuși, graficul arată o creștere persistentă a îndatorării României în ultimii ani.
Deficitul administrației publice din trimestrul I reprezenta 5,5% din PIB în România, comparativ cu 10,6% în Ungaria și 3,9% în UE. România avea astfel un deficit trimestrial mai redus decât Ungaria, dar superior mediei europene.
În urmă cu un an, în trimestrul I 2025, înaintea alegerilor prezidențiale din România, deficitul ajustat sezonier era de 9,2% din PIB în România și 4,6% în Ungaria: cel românesc era dublu. Procentele sunt raportate la PIB-ul trimestrial, nu reprezintă deficitul anual.
Producție și consum: România are o dinamică mai bună, Ungaria conduce la exporturi
Indicatorii sectoriali prezintă o imagine mai favorabilă României decât comparația PIB. În august, producția industrială a crescut cu 1,6% față de luna anterioară în România, comparativ cu 1% în Ungaria, în timp ce UE a înregistrat o scădere de 0,3%.
În construcții, diferența este mai mare: în iulie, producția a avansat cu 1,5% în România, dar a scăzut cu 4,4% în Ungaria. Media UE a fost de -0,3%.
Serviciile au avut o evoluție negativă în ambele economii. Producția din acest sector s-a redus în iulie cu 1,6% în România și cu 4,5% în Ungaria, față de o creștere europeană de 0,3%. România a avut o contracție mai mică, fără ca aceasta să reprezinte o evoluție pozitivă.
În comerțul cu amănuntul, România se desprinde: +2,3% în august, față de −0,7% în Ungaria și +0,1% în UE. Indicatorul sugerează o revenire lunară mai puternică a volumului vânzărilor din România, dar o singură lună nu stabilește o tendință durabilă a consumului.
Comerțul exterior favorizează Ungaria la exporturi: +2,3% în august față de luna anterioară, în timp ce România a înregistrat −0,8%, iar UE −1%. Importurile au crescut în ambele țări: cu 5,6% în Ungaria și 3,9% în România, peste media UE de 2%. Fără valorile exporturilor și importurilor, aceste procente nu permit calcularea deficitului comercial.
Forța de muncă: avantaj clar pentru Ungaria
Diferența cea mai consistentă dintre cele două economii apare pe piața muncii. Rata de ocupare a populației de 20–64 de ani era de 81,1% în Ungaria, în trimestrul II, față de numai 68,4% în România. Media UE era de 76,4%. România se afla cu 12,7 puncte procentuale sub Ungaria și cu opt puncte sub media europeană.
Șomajul confirmă decalajul: în august, rata pentru populația activă de 15–74 de ani era de 4,7% în Ungaria, 6,4% în România și 6,1% în UE. Șomajul și ocuparea folosesc populații de referință diferite; primul indicator nu surprinde toate persoanele care nu lucrează.
La tinerii de 15–29 de ani, rata NEET, care măsoară ponderea celor care nici nu lucrează, nici nu participă la educație sau formare, ajungea la 19,1% în România, față de 10,5% în Ungaria și 11,1% în UE. Aproape unul din cinci tineri români se afla în această situație.
Ungaria integrează mai eficient și persoanele fără serviciu. În trimestrul II, 26,3% dintre cei care erau șomeri în trimestrul inițial au trecut în ocupare, comparativ cu 9,4% în România și 23,2% în UE. Pentru persoanele aflate inițial în afara forței de muncă, trecerea spre ocupare a fost de 3,2% în Ungaria, 1,6% în România și 3,7% în UE.
Indicatorul extins al forței de muncă neutilizate – care include șomerii și alte categorii cu nevoie nesatisfăcută de muncă – era de 9,3% în România, 6,2% în Ungaria și 11% în UE.
Rata locurilor de muncă vacante era însă mult mai mică în România: 0,5%, față de 2,1% în Ungaria și 2% în UE. Aceasta nu dovedește că România nu are deficit de personal: poate reflecta și cererea de angajare mai redusă sau diferențe în structura economiei.
Firme și locuințe: Ungaria înregistrează mai multe afaceri noi, dar și o creștere a falimentelor
În trimestrul II, înregistrările de firme au scăzut cu 3,1% în România, față de trimestrul precedent. Ungaria a înregistrat un avans de 0,4%, iar UE o reducere de 0,5%. Indicatorul arată dinamica înregistrărilor, nu numărul total al companiilor active.
În schimb, România are o evoluție mai favorabilă a declarațiilor de faliment: −0,8%, comparativ cu +13,3% în Ungaria și +5,7% în UE. Diferența sugerează o deteriorare trimestrială mai pronunțată în Ungaria, dar nu permite concluzia că firmele românești sunt, în ansamblu, mai sănătoase financiar. Procedurile juridice și bazele de comparație contează.
La locuințe, creșterea prețurilor din Ungaria este mult mai amplă. În trimestrul II, indicele cu baza 2015=100 ajunsese la 389,6 în Ungaria, 182 în România și 167,7 în UE.
Prin urmare, față de 2015, prețurile crescuseră cu aproximativ 289,6% în Ungaria, 82% în România și 67,7% în UE. Indicii nu înseamnă că o locuință din Ungaria costă de două ori mai mult decât una din România. Ei compară evoluția prețurilor în fiecare piață, nu nivelurile efective și nici accesibilitatea raportată la venituri.
Turism: România crește mai repede la înnoptări, Ungaria la zboruri
Numărul înnoptărilor turistice a crescut în iulie cu 6,1% în România față de aceeași lună din 2025, peste avansul Ungariei de 4,1% și media europeană de 2,7%.
România are astfel o dinamică anuală mai bună pentru luna analizată. Indicatorul nu arată însă că atrage mai mulți turiști sau obține venituri turistice mai mari decât Ungaria: pentru aceste concluzii sunt necesare valorile absolute.
Traficul aerian evoluează în sens opus. În septembrie, numărul zborurilor a crescut cu 6,4% în Ungaria, dar a scăzut cu 3,6% în România, în timp ce UE a înregistrat +2,2%. Numărul zborurilor nu este echivalent cu numărul turiștilor: include deplasări cu scopuri diferite și nu măsoară direct gradul de ocupare a aeronavelor.
Energie și mediu: mai puține emisii în România, dar un indicator mai slab al aerului
Pentru energie, comparația este limitată de lipsa datelor. În august, consumul de electricitate al Ungariei a crescut cu 6,6% față de aceeași lună din 2025, însă captura nu oferă valori pentru România și UE.
Tot în august, sursele regenerabile reprezentau 62,1% din producția netă de electricitate a Ungariei. Valorile României și UE apar ca indisponibile. Nu se poate stabili un clasament între cele două țări pe baza acestui grafic și nici interpreta valoarea lunară drept pondere anuală.
La emisiile de gaze cu efect de seră, România avea 1,59 tone pe locuitor în trimestrul I, sub 1,70 în Ungaria și 1,85 în UE. Este o intensitate a emisiilor raportată la populație mai mică, fără să demonstreze singură o eficiență economică sau energetică superioară.
Indicatorul calității aerului este însă nefavorabil României: 34,4 micrograme pe metru cub în septembrie, față de 19 în Ungaria și 18,2 în UE. Concentrația raportată pentru România era cu aproximativ 81% mai mare decât cea din Ungaria. Captura nu precizează poluantul măsurat, astfel că valoarea trebuie prezentată ca indicator al concentrației din aer, fără atribuirea unui tip de particule.
