România înregistra 226.695 de beneficiari ai protecției temporare la sfârșitul lunii septembrie 2026, cu 3.900 mai mulți decât în august. Creșterea, de 1,8%, a fost a doua din Uniunea Europeană în cifre absolute, după Germania. Datele se referă la persoanele înregistrate cu acest statut, după fuga din Ucraina din cauza agresiunii ruse.
România ocupa locul 5 în UE, după Germania, Polonia, Cehia și Spania. La 30 septembrie 2026 avea 226.695 de beneficiari ai protecției temporare, aproximativ 5,2% din totalul UE. Spania, pe locul 4, avea 275.225.
Datele Eurostat, biroul de statistică a Comisiei Europene, arată că România se află printre statele în care numărul beneficiarilor a continuat să crească, în timp ce totalul european a scăzut.
La nivelul Uniunii Europene sunt 4,37 milioane de cetățeni ucrainieni din afara spațiului comunitar beneficiau de protecție temporară la 30 septembrie 2026. Comparativ cu 31 august, numărul era mai mic cu 61.055 de persoane, respectiv cu 1,4%.
Ce înseamnă protecție temporară și ce înseamnă lipsa acestui statut
Protecția temporară este un mecanism european de protecție colectivă, care oferă drept de ședere și acces la muncă, asistență medicală, sprijin social și educație pentru copii, în condițiile aplicabile. Nu înseamnă o indemnizație unică, acordată automat tuturor.
Mecanismul a fost activat prin Decizia de punere în aplicare 2022/382 a Consiliului, din 4 martie 2022, după invazia rusă la scară largă începută pe 24 februarie. Protecția temporară este prelungită până la 4 martie 2028.
Scopul său este acordarea rapidă a protecției persoanelor strămutate, fără suprasolicitarea procedurilor obișnuite de azil. Eurostat menționează acordul statelor UE din 15 iulie 2026 pentru prelungirea protecției cu încă un an, de la 4 martie 2027 la 4 martie 2028.
Protecția temporară oferă persoanelor refugiate din Ucraina drept de ședere în România, acces la muncă, asistență medicală și sprijin social, în condițiile legii, precum și acces la educație pentru copii. Nu înseamnă cetățenie sau ședere permanentă.
Poate înceta la expirare sau prin decizia Consiliului UE. Și beneficiarul poate renunța la ea, inclusiv pentru mutarea în alt stat.
Cei care nu beneficiază de acest statut, sunt ucraineni care au fugit de război, dar nu au solicitat protecție temporară ori nu mai au acest statut. Pot fi în tranzit sau pot locui legal în România în baza altui drept de ședere.
Cele mai mari comunități de ucrainieni care au fugit de război sunt în Germania, Polonia și Cehia
Cele mai mari comunități de beneficiari ai protecției temporare se aflau în Germania, Polonia și Cehia. Germania înregistra 1.300.070 de persoane, reprezentând 29,7% din totalul UE. În Polonia erau 858.545 de beneficiari, adică 19,6%, iar în Cehia 391.720, respectiv 9%.
Deși totalul european s-a redus, numărul beneficiarilor a crescut în 25 dintre cele 27 de state membre. Germania a avut cel mai mare avans în cifre absolute: 5.515 persoane, echivalentul unei creșteri de 0,4%. România a urmat cu 3.900 de persoane și 1,8%, iar Italia a înregistrat 2.505 beneficiari în plus, respectiv 4,4%.
Singurele scăderi au fost în Polonia, cu 80.850 de persoane, sau 8,6%, și în Cehia, cu 6.640 de persoane, sau 1,7%. Eurostat explică faptul că reducerea din Polonia reflectă în principal modificări administrative: trecerea unor beneficiari la permise obișnuite de ședere temporară și eliminarea înregistrărilor inactive. Prin urmare, scăderea nu dovedește că toate aceste persoane au părăsit Polonia sau s-au întors în Ucraina.
Raportarea la populație schimbă clasamentul. Cehia avea 35,9 beneficiari la fiecare 1.000 de locuitori, cea mai ridicată proporție din UE. Urmau Slovacia, cu 28, și Cipru, cu 27,4. Media Uniunii Europene era de 9,7 beneficiari la 1.000 de locuitori.
Fake news-urile despre cum România a sărăcit din cauza Ucrainei
La 30 septembrie, cetățenii ucraineni reprezentau 98,5% dintre beneficiarii protecției temporare din UE. Femeile adulte constituiau 44,1% din total, bărbații adulți 27,9%, iar minorii 28%. Aceste procente sunt europene și nu trebuie prezentate drept structura beneficiarilor din România. Distribuția pe vârste și sexe exclude cazurile pentru care informațiile nu sunt cunoscute.
Datele despre refugiați au fost însoțite, în România, de afirmații politice false privind presupusele privilegii financiare ale acestora.
Un exemplu este declarația lui Călin Georgescu, distribuită în campania prezidențială din noiembrie 2024, potrivit căreia fiecare copil ucrainean ar primi o alocație de 3.700 de lei, mult peste cea a unui copil român. Diana Șoșoacă promovase aceeași informație încă din 2022 și o reluase în 2024.
Verificarea realizată de Europa Liberă, pe baza răspunsurilor Ministerului Muncii, a arătat că afirmația era falsă. Situația transmisă atunci de minister indica alocații de 292 de lei pentru copiii între 2 și 18 ani și de 719 lei pentru copiii mici și anumite categorii de copii cu dizabilități, nu o alocație generală de 3.700 de lei pentru fiecare copil ucrainean. Acestea sunt cuantumurile documentate în verificarea respectivă, nu o prezentare a tuturor ajutoarelor disponibile în noiembrie 2026.
