Deficitul bugetar scade, investițiile cresc, iar cheltuielile de personal se reduc. În același timp, statul plătește dobânzi tot mai mari, o parte din creșterea încasărilor vine din majorarea TVA, iar respectarea țintei de deficit depinde de miliardele de euro încă așteptate din PNRR. Datele publicate de Ministerul Finanțelor pentru primele nouă luni din 2026 arată o corecție bugetară, dar și vulnerabilități importante înainte de închiderea anului.
Bugetul pe 2026, construit și executat în perioada guvernării Bolojan, înregistrează la nouă luni un deficit de 78,30 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în aceeași perioadă din 2025.
Rezultatele intermediare trebuie însă separate de bilanțul întregului an. Ținta anuală rămâne 6,2% din PIB, iar Ministerul Finanțelor avertizează că atingerea ei depinde inclusiv de încasarea banilor europeni până la 31 decembrie.
„Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, afirmă ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în comunicat.
Cinci bile albe
NewsCenter.ro a analizat datele Ministerului Finanțelor pentru a prezenta reușitile și nereușitele fostului guvern în 2026.
1. Deficitul la nouă luni este cu 24,17 miliarde de lei mai mic
Diferența dintre cheltuieli și venituri s-a redus semnificativ față de primele nouă luni din 2025. Scăderea este de 1,5 puncte procentuale din PIB, de la 5,31% la 3,81%. Corecția apare atât în valoare absolută, cât și ca pondere în economie.
2. Investițiile cresc cu aproximativ 30%
În perioada ianuarie-septembrie, investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde peste nivelul din 2025. Numai în trimestrul al treilea au ajuns la 47,81 miliarde de lei, față de 32,2 miliarde cu un an înainte. Reducerea deficitului a fost însoțită, astfel, de o creștere a plăților pentru investiții.
3. Banii europeni susțin o parte importantă din investiții
Fondurile europene au finanțat 65,6% din investițiile publice realizate la nouă luni. În trimestrul al treilea, încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut cu 87,6%, la 18,66 miliarde de lei. Aceste resurse permit finanțarea proiectelor fără ca întreaga povară să cadă asupra veniturilor interne.
4. Cheltuielile de personal scad nominal
În perioada iulie-septembrie, statul a cheltuit pentru personal 40,13 miliarde de lei, cu 1,08 miliarde mai puțin decât în trimestrul similar din 2025, o reducere de 2,6%. În ansamblu, cheltuielile de funcționare — personal, asistență socială, bunuri și servicii — au crescut cu numai 1,8%, sub inflație.
5. Execuția trimestrială este mai bună decât programul
Deficitul din trimestrul al treilea a fost cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat. Veniturile totale au depășit estimarea trimestrială cu 0,4%, iar veniturile fiscale cu 4,4%. Încasările din TVA și impozitul pe profit au fost peste program.
Cinci bile negre
1. Dobânzile consumă tot mai mulți bani
La nouă luni, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde peste aceeași perioadă din 2025. Numai în trimestrul al treilea, statul a plătit 21,26 miliarde de lei, în creștere cu 44,5%. Costul datoriei limitează spațiul disponibil pentru alte cheltuieli.
2. Ținta anuală depinde de bani PNRR încă neîncasați
Ministerul Finanțelor condiționează atingerea deficitului de 6,2% din PIB de încasările aferente cererilor de plată PNRR nr. 5 și nr. 6. Componenta de grant a acestora însumează 4,23 miliarde de euro, aproximativ 1% din PIB. Validarea jaloanelor și țintelor de către Comisia Europeană este, așadar, esențială pentru închiderea bugetului.
3. Creșterea veniturilor vine și din taxe mai mari
Încasările din TVA au urcat cu 24,4%, la 44,14 miliarde de lei în trimestrul al treilea. Ministerul precizează că evoluția reflectă inclusiv creșterea cotei standard de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse în 2025. Avansul nu poate fi atribuit integral unei colectări mai eficiente sau unei economii mai puternice.
4. Deficitul trimestrului al treilea este mai mare decât anul trecut
Deși rezultatul cumulat la nouă luni s-a îmbunătățit, deficitul din iulie–septembrie a fost de 37,27 miliarde de lei, cu aproximativ 4,6 miliarde peste trimestrul similar din 2025. Ca pondere în PIB, a crescut de la 1,72% la 1,81%. Investițiile și dobânzile explică presiunea suplimentară, dar necesarul de finanțare rămâne ridicat.
5. Contribuțiile sociale și accizele sunt sub estimări
Contribuțiile sociale au realizat 96,3% din program, pe fondul unei creșteri a fondului de salarii mai mici decât cea anticipată: 3,5%, față de 5,5%. Încasările din accize au scăzut cu 3,1% și au atins 94,4% din program, inclusiv ca efect al reducerii accizei la motorină. Nu toate sursele de venit țin, prin urmare, pasul cu estimările bugetare.
Ce mai arată cifrele
În trimestrul al treilea, veniturile totale au fost de 180,17 miliarde de lei, iar cheltuielile de 217,45 miliarde. Ambele au crescut cu aproximativ 15% față de aceeași perioadă din 2025.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au urcat cu 2,77 miliarde de lei, la 28,28 miliarde, în principal la nivel local și în sistemul de sănătate. Separat, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei.
Prima rectificare, aprobată la 30 octombrie 2026, a păstrat ținta anuală de deficit și, potrivit Ministerului Finanțelor, nu a majorat cheltuielile totale. Suplimentările pentru sănătate, pensii, dobânzi și arieratele bugetelor locale au fost acoperite prin diminuarea altor cheltuieli.
Bugetul arată o reducere a dezechilibrului acumulat, însă rezultatul final rămâne dependent de încasările europene și de controlul plăților din ultimele luni. Cifrele la nouă luni indică progres; ele nu confirmă încă respectarea țintei pentru întregul an.
Rubrica de știri economice este realizată de NewsCenter.ro cu ajutorul bazelor de date ale platformei ListaFirme.ro.
