România a înregistrat în iulie 2026 cea mai mare creștere anuală a prețurilor la carburanți și lubrifianți dintre toate statele Uniunii Europene, conform Eurostat, biroul de statistică a Uniunii Europene. Prețurile plătite pentru alimentarea autovehiculelor personale au fost cu 24,2% mai mari decât în iulie 2025, în timp ce media europeană a scumpirii a fost de 16,9%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Însă, o parte din explicațiile majorării prețurilor stau în modificările fiscale luate chiar în luna iulie din 2025, așa cum a aflat de la specialiști NewsCenter.ro.
Ritmul creșterii din România a fost astfel cu 7,3 puncte procentuale peste media UE. Diferența arată că scumpirea nu poate fi explicată exclusiv prin evoluția internațională a petrolului și produselor petroliere, care influențează toate statele europene. Fiscalitatea, cursul valutar, retragerea unor măsuri temporare și modul în care costurile sunt transferate în prețurile de la pompă au avut un rol important.
În iulie 2026, carburanții au fost mai scumpi decât cu un an înainte în 25 dintre cele 27 de state membre. După România, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Germania și Lituania, cu câte 22,9%, Bulgaria, cu 22,2%, Țările de Jos, cu 22%, și Finlanda, cu 20,5%.
La polul opus, prețurile au scăzut ușor în Ungaria, cu 0,1%. Suedia a avut o creștere anuală de numai 1,2%, iar Irlanda, de 3,2%. Diferențele foarte mari dintre aceste state și România arată că influența pieței internaționale este completată de politicile fiscale și comerciale aplicate în fiecare țară.
Scumpirea anuală s-a temperat în iulie, dar a rămas cea mai mare din UE
Eurostat arată că, la nivelul Uniunii Europene, ritmul anual al scumpirii carburanților a fost de 20,7% în mai, a coborât la 13,7% în iunie și a revenit la 16,9% în iulie. În România, creșterea a depășit 30% în mai, a coborât spre 23% în iunie și a urcat la 24,2% în iulie.
Reducerea indicatorului față de luna mai nu înseamnă că prețurile carburanților au scăzut. Procentele reprezintă comparații cu lunile corespunzătoare din 2025. O creștere anuală mai mică arată doar că diferența față de anul precedent s-a redus, nu că șoferii au plătit mai puțin la pompă.
În mai, cele mai ridicate creșteri anuale nu fuseseră în România, ci în Bulgaria și Luxemburg, unde acestea ajunseseră la aproximativ 34%, respectiv 32%. Lituania și România se situau, de asemenea, în apropierea pragului de 30%. Clasamentul s-a modificat până în iulie, când România a ajuns pe prima poziție.
Luxemburg, de exemplu, a coborât în iulie spre o creștere anuală de aproximativ 16%, mult sub nivelul României. Bulgaria a rămas la 22,2%, iar Lituania la 22,9%. Prin urmare, România nu a avut cea mai mare scumpire în fiecare dintre cele trei luni analizate, dar a ajuns în fruntea clasamentului în ultima lună pentru care Eurostat a publicat date.
Motorina s-a scumpit într-o lună, benzina s-a ieftinit ușor
Evoluția lunară oferă o imagine diferită de cea anuală. În iulie 2026, comparativ cu iunie, motorina s-a scumpit în România cu aproximativ 4,7%, în timp ce benzina s-a ieftinit ușor, cu aproape 1%.
Aceste date nu contrazic creșterea anuală de 24,2%. Primul indicator compară iulie cu luna precedentă, în timp ce al doilea compară iulie 2026 cu iulie 2025. Astfel, benzina a putut să înregistreze o mică ieftinire într-o singură lună, rămânând totuși mult mai scumpă decât cu un an înainte.
La nivelul UE, motorina s-a scumpit în iulie cu 4,3% față de iunie, iar benzina cu 4,7%. În luna precedentă, evoluția fusese inversă: motorina se ieftinise cu 6,4%, iar benzina cu 4,2% față de mai.
Prețul motorinei a crescut în 17 state membre între iunie și iulie. Cele mai mari majorări au fost în Polonia, cu 13,4%, Germania, cu 12,7%, și Grecia, cu 12,1%. În nouă țări au fost înregistrate ieftiniri, cele mai mari fiind în Cipru, cu 7,9%, Suedia, cu 7,4%, și Irlanda, cu 6,4%.
În cazul benzinei, 14 state au raportat creșteri lunare, iar 12 au înregistrat scăderi. Cele mai mari scumpiri au avut loc în Polonia, cu 17,2%, Germania, cu 11%, și Spania, cu 7,1%. Cele mai puternice ieftiniri s-au produs în Suedia, cu 11,1%, Cipru, cu 5,4%, și Irlanda, cu 4,1%.
În România, scumpirea motorinei este importantă pentru întreaga economie. Acest carburant este folosit preponderent în transportul de mărfuri, agricultură, construcții și numeroase activități industriale. Majorarea sa poate fi transferată ulterior în costul alimentelor, materialelor și serviciilor, chiar dacă benzina utilizată de șoferii particulari a avut o corecție temporară.
De ce a avut România cea mai mare scumpire din UE
Creșterea anuală de 24,2% trebuie raportată la baza de comparație: iulie 2025, ultima lună dinaintea majorărilor fiscale. De la 1 august 2025, accizele la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 10%, iar TVA a fost majorată de la 19% la 21%.
La 1 ianuarie 2026 a urmat încă o creștere de 10% a accizelor. Compararea prețurilor din iulie 2026 cu cele din iulie 2025 surprinde, prin urmare, efectul cumulat al celor două majorări de accize și al TVA mai ridicate.
Fiscalitatea explică însă numai o parte din diferență. Carburanții sunt cumpărați și tranzacționați în dolari, iar deprecierea leului față de moneda americană a mărit costurile importurilor. În plus, cotațiile internaționale ale benzinei și motorinei nu urmează perfect prețul petrolului Brent: costurile de rafinare, transport și distribuție pot menține carburanții scumpi chiar și atunci când țițeiul se ieftinește.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, arăta că „aproximativ 50% din prețul carburanților este reprezentat de accize și TVA”, iar în cazul benzinei ponderea taxelor poate ajunge la 55%. În opinia sa, „prețul de la pompă a devenit tot mai mult un rezultat al politicii fiscale, nu doar al pieței”, explică specialistul.
Expertul în energie Eugenia Gușilov observa, înaintea expirării măsurilor de sprijin, că România ar fi trebuit să înregistreze ieftiniri, deoarece petrolul revenise spre nivelurile anterioare crizei. Ea considera că soluția trebuie căutată în reducerea taxelor, nu în prelungirea plafonării.
La acestea s-a adăugat expirarea, la 30 iunie 2026, a reducerii temporare a accizei la motorină. Revenirea accizei integrale a produs o scumpire suplimentară în iulie. Poziția României în clasamentul Eurostat este astfel rezultatul suprapunerii fiscalității mai mari, cursului valutar, cotațiilor produselor petroliere și retragerii măsurilor temporare de protecție.
O comparație influențată puternic de calendarul fiscal
Poziția României trebuie analizată și prin prisma momentului ales de indicatorul Eurostat. Iulie 2025 a fost ultima lună în care se aplicau TVA de 19% și vechile niveluri ale accizelor. Din august au intrat în prețurile carburanților atât TVA de 21%, cât și prima majorare cu 10% a accizelor.
A doua creștere a accizelor, aplicată de la 1 ianuarie 2026, a mărit suplimentar diferența față de iulie 2025. Indicatorul anual din iulie 2026 compară astfel un preț care include noile taxe cu unul stabilit înaintea ambelor valuri de majorări.
În lunile următoare, efectul statistic al primei creșteri a taxelor ar trebui să înceapă să se reducă. August 2026 va fi comparat cu august 2025, când TVA de 21% și prima majorare a accizelor erau deja în vigoare. Aceasta poate determina o diminuare a ratei anuale, chiar dacă prețurile de la pompă nu vor scădea în aceeași proporție.
Prin urmare, primul loc ocupat de România nu arată doar evoluția pieței petroliere, ci și rezultatul deciziilor fiscale luate în ultimul an. Șoferii au suportat succesiv TVA mai mare, două creșteri ale accizelor și, în cazul motorinei, revenirea la acciza integrală după expirarea reducerii temporare. Cotațiile internaționale și deprecierea leului au amplificat aceste efecte.
