Ministerul Finanțelor propune finanțarea cheltuielilor de final de an prin reducerea alocărilor care estimează că nu vor fi folosite, redistribuirea rezervelor bugetare și actualizarea veniturilor fiscale. Banii sunt direcționați în principal către medicamente și servicii medicale, pensii, salarii, dobânzile datoriei publice și achitarea restanțelor administrațiilor locale. Proiectul primei rectificări bugetare pe 2026 prevede însă și creșterea deficitului în lei cu 3,5 miliarde, deși ținta procentuală rămâne la 6,2% din PIB.
Proiectul de ordonanță de urgență a fost publicat în transparență decizională la 29 octombrie și urmează să fie supus aprobării Guvernului. Alocările anunțate reprezintă, așadar, propuneri, nu modificări bugetare deja intrate în vigoare.
Rectificarea nu pornește de la o creștere generală a resurselor statului. Dimpotrivă, veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile se reduc cu numai 1,2 miliarde. Diferența de 3,5 miliarde de lei majorează deficitul nominal, până la 130,3 miliarde de lei.
Ministerul susține că ponderea deficitului se menține la 6,2%, în condițiile actualizării PIB-ului nominal utilizat în calcule la 2.086,3 miliarde de lei. Menținerea procentului nu înseamnă, prin urmare, că deficitul rămâne neschimbat în valoare absolută.
Prima sursă: alocări pentru proiecte care nu vor fi cheltuite în acest an
Cea mai importantă reducere prezentată la bugetul de stat este de 5,24 miliarde de lei, la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile cu grad redus de execuție.
Din această sumă, 4,99 miliarde de lei provin din rezerva constituită la Ministerul Finanțelor pentru continuarea finanțării proiectelor în eventualitatea indisponibilității temporare a fondurilor europene.
Practic, ministerul propune reducerea unei rezerve de finanțare pe care estimează că nu o va utiliza integral până la sfârșitul anului. Cele 4,99 miliarde sunt incluse în reducerea de 5,24 miliarde, nu reprezintă o sursă suplimentară.
Se mai reduc 1,14 miliarde de lei de la subvenții, precum și sume de la alte transferuri și cheltuieli de capital. Comunicatul nu prezintă lista completă a programelor și beneficiarilor afectați de aceste diminuări.
A doua sursă: banii reținuți la începutul anului
Rectificarea redistribuie și sume din cele 10% din creditele bugetare aprobate, reținute inițial la nivelul ordonatorilor principali de credite.
Acestea sunt alocări deja cuprinse în buget, a căror utilizare a fost restricționată, nu venituri noi. Acum sunt disponibilizate acolo unde instituțiile justifică necesarul și reduse acolo unde execuția indică faptul că nu vor fi cheltuite.
Diminuările acestor sume reținute depășesc trei miliarde de lei. Cele mai mari sunt la:
- Ministerul Dezvoltării: 1,09 miliarde de lei;
- Ministerul Transporturilor: 560 de milioane de lei;
- Ministerul Agriculturii: 490 de milioane de lei;
- Ministerul Educației: 280 de milioane de lei;
- Ministerul Energiei: 250 de milioane de lei.
Aceste reduceri nu trebuie adunate automat cu toate diminuările prezentate pe categorii de cheltuieli: comunicatul descrie bugetul și prin natura cheltuielilor, și prin instituțiile care le gestionează.
Mai mult TVA, dar venituri totale revizuite în jos
Ministerul mizează și pe încasări fiscale mai mari decât cele programate inițial. La bugetul de stat sunt anunțate suplimentări ale estimărilor pentru TVA, de 7,18 miliarde de lei, impozitul pe venit, de 2,03 miliarde, și impozitul pe profit, de 1,19 miliarde.
Alte creșteri provin din impozitul pe dividende de la persoane juridice, de 950 de milioane de lei, și din impozitele specifice sectoarelor bancar și energetic, inclusiv contribuția de solidaritate, de 1,71 miliarde.
În sens opus, estimările scad la accize cu 3,68 miliarde de lei, la taxele din jocuri de noroc cu 750 de milioane, la veniturile nefiscale cu 1,87 miliarde și la rambursările europene cu 4,58 miliarde. Aceste variații sunt prezentate pentru bugetul de stat și nu reprezintă singure întregul calcul al veniturilor bugetului general consolidat.
Unde ajung banii: sănătate, pensii și serviciul datoriei
Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate primește o suplimentare de 3,22 miliarde de lei, destinată în principal medicamentelor, materialelor sanitare, serviciilor medicale și susținerii drepturilor salariale din unitățile sanitare publice.
Separat, CNAS poate utiliza aproximativ 3,9 miliarde de lei din alocările reținute la începutul anului. Acestea sunt fonduri deblocate, distincte ca mecanism de suplimentarea bugetului.
La Ministerul Sănătății se adaugă 774 de milioane de lei pentru salariile serviciilor de ambulanță, funcționarea UPU/SMURD și programele de sănătate. Sunt deblocate și aproximativ 500 de milioane de lei. Totodată, se reduc 700 de milioane de la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă. După toate ajustările, creșterea netă anunțată pentru minister este de numai 72 de milioane de lei.
Pentru echilibrarea bugetului de pensii, transferurile de la bugetul de stat cresc cu 3,47 miliarde de lei. Ministerul Afacerilor Interne primește 563 de milioane pentru pensiile din decembrie și 68,6 milioane pentru încadrarea absolvenților Academiei de Poliție.
O altă destinație importantă este plata dobânzilor aferente datoriei publice: 3,5 miliarde de lei în plus. Acești bani acoperă costul finanțării statului.
Două miliarde pentru restanțele locale, prin compensarea datoriilor
Bugetele locale primesc suplimentar 2,81 miliarde de lei din TVA, dintre care două miliarde pentru stingerea plăților restante.
Mecanismul nu presupune bani la libera dispoziție a primăriilor. Autoritățile locale pot achita datorii către furnizori, inclusiv operatori de termoficare și transport public, iar sumele sunt utilizate exclusiv pentru stingerea obligațiilor fiscale restante către buget, în condițiile prevăzute de proiect.
În esență, datoria administrației către un furnizor se compensează cu datoria fiscală a furnizorului către stat. Sunt vizate restanțele înregistrate la 30 septembrie 2026. Cererile pot fi depuse până la 25 noiembrie, iar alocările neutilizate până la 21 decembrie se retrag.
Restul suplimentărilor locale finanțează servicii sociale, protecția copilului, centre pentru persoane cu handicap și vârstnici, asistenți personali și cheltuieli din educație. Sunt prevăzute însă și reduceri, între care 31,7 milioane de lei pentru gratuitatea transportului elevilor și 23,8 milioane pentru Programul pentru școli în București, raportate de minister la necesarul comunicat.
Investițiile cresc per total, dar finanțarea se mută între componente
Bugetul consolidat de investiții ar urma să crească prin rectificare cu 900 de milioane de lei, până la 170,1 miliarde de lei.
În interiorul acestuia, componenta de împrumut a PNRR primește două miliarde de lei în plus, iar cheltuielile de capital cresc cu 1,2 miliarde. Alocările pentru granturile PNRR și celelalte proiecte cu finanțare externă nerambursabilă sunt reduse cumulat cu 2,3 miliarde, în funcție de stadiul implementării.
Ministerul Agriculturii primește separat o suplimentare de 1,47 miliarde de lei pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă. Aceste modificări pe instituții și categorii nu se adună automat peste creșterea netă de 900 de milioane.
Ministerul Finanțelor susține că ajustările nu afectează proiectele în derulare.
Rubrica de știri economice este realizată de NewsCenter.ro cu ajutorul bazelor de date ale platformei ListaFirme.ro.
