România a înregistrat în septembrie 2026 cea mai ridicată inflație anuală din Uniunea Europeană, de 6,5%, față de 3,8% la nivelul blocului comunitar. Poziția reflectă suprapunerea unor șocuri interne, precum majorările de taxe și eliminarea plafonării electricității, peste presiunile externe venite din energie și materii prime. Deși inflația a coborât față de primăvară, prețurile continuă să crească, iar avantajul acestei încetiniri începe să fie erodat de noi scumpiri.
Potrivit datelor publicate de Eurostat pe 16 octombrie, România este urmată de Lituania, cu o inflație anuală de 6,1%, și Bulgaria, cu 5,6%. La polul opus se află Suedia, cu 1%, precum și Ungaria și Danemarca, ambele cu 2,1%. Diferența dintre România și media UE este de 2,7 puncte procentuale. Indicatorul folosit este indicele armonizat al prețurilor de consum, care permite compararea statelor europene.
O primă explicație
Evoluția ultimelor luni arată o reducere importantă, dar incompletă, a presiunilor inflaționiste. În România, rata anuală era de 9,5% în aprilie, a urcat la 9,7% în mai, apoi a coborât la 9,2% în iunie, 8,2% în iulie și 6,3% în august. Septembrie a adus o nouă accelerare, până la 6,5%.
Față de august, prețurile au crescut cu 0,8%, peste avansul de 0,6% înregistrat atât în UE, cât și în zona euro. Prin urmare, scăderea inflației față de primăvară înseamnă o încetinire a scumpirilor, nu revenirea prețurilor la nivelurile anterioare.
Una dintre explicațiile specifice României este impactul modificărilor fiscale și al prețului electricității. BNR a arătat că reducerea inflației din trimestrul al treilea a fost favorizată de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorărilor de TVA și accize din perioada similară a anului anterior.
Acesta este efectul de bază: după trecerea unui an de la un salt al prețurilor, comparația anuală se face cu un nivel deja ridicat. Rata inflației poate astfel să scadă fără ca electricitatea sau produsele afectate de taxe să se ieftinească. Majorările de TVA și accize pot ridica prețul final, iar energia mai scumpă poate alimenta și costurile de producție, transport și comercializare.
Criza energetică din 2026
Totuși, șocurile din anul anterior nu explică singure evoluția actuală. În evaluarea din 8 octombrie, BNR avertiza asupra unor noi presiuni din combustibili, energie și materii prime, inclusiv agroalimentare, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei. Banca centrală menționa și evoluția cursului leului printre factorii care pot influența prețurile până la sfârșitul anului.
Comisia Europeană identifică, de asemenea, scumpirea energiei drept un factor care a încetinit dezinflația așteptată în România în a doua parte a anului. Instituția arată că amânarea liberalizării gazelor pentru populație a atenuat parțial acest impact. Contextul intern rămâne marcat de ajustarea bugetară și de creșterile de taxe adoptate pentru reducerea deficitului.
Presiunea energetică se vede și în statisticile europene. În zona euro, energia s-a scumpit cu 18,9% față de septembrie 2025 și a contribuit cu 1,71 puncte procentuale la inflația anuală. Serviciile au adăugat 1,52 puncte, bunurile industriale neenergetice 0,29 puncte, iar alimentele, alcoolul și tutunul 0,25 puncte.
Rubrica de știri economice este realizată de NewsCenter.ro cu ajutorul bazelor de date ale platformei ListaFirme.ro.
