Noua lege a salarizării bugetarilor ar urma să genereze cheltuieli suplimentare de maximum 12,1 miliarde de lei pe an, cu peste 4 miliarde de lei mai mult decât prevedea varianta discutată inițial. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că Guvernul nu a prezentat sursa din care va finanța această majorare permanentă, într-un moment în care România încearcă să reducă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Plafonul cheltuielilor suplimentare acceptate pentru aplicarea noii legi a salarizării a crescut, în urma negocierilor, de la aproximativ 8 miliarde la 12,1 miliarde de lei. Diferența neacoperită față de varianta inițială este, așadar, de peste 4 miliarde de lei, însă întreaga sumă de 12,1 miliarde reprezintă un cost nou față de cheltuielile salariale actuale.
„Discuția publică a trecut de la un impact deja greu de digerat în 2027 la unul cu 4 miliarde de lei mai mare, fără ca undeva în spațiul public să fi apărut un răspuns clar la întrebarea esențială: de unde vin acești bani suplimentari?”, afirmă Adrian Negrescu.
Informațiile apărute în timpul negocierilor confirmă că plafonul total pentru creșterea cheltuielilor salariale a fost stabilit la 12,1 miliarde de lei. Numai pentru angajații din apărare, ordine publică și securitate națională alocarea suplimentară ar urma să ajungă la aproximativ 2,6 miliarde de lei, față de 1,6 miliarde în varianta inițială. Legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Profit.ro
Factura salarială ar putea depăși 180 de miliarde de lei
Bugetul pentru 2026 prevede cheltuieli de personal de 168,3 miliarde de lei, reprezentând 8,2% din PIB. Aplicarea integrală a noii legi ar putea împinge factura anuală a salariilor bugetarilor peste pragul de 180 de miliarde de lei, dacă nu vor fi realizate reduceri în alte componente ale cheltuielilor de personal.
Problema semnalată de Negrescu este că salariile reprezintă o cheltuială rigidă și permanentă. Odată acordate, majorările trebuie finanțate nu doar în primul an de aplicare, ci în fiecare dintre anii următori. Statul nu poate trata cele 12,1 miliarde de lei ca pe o plată excepțională, care dispare după încheierea unui exercițiu bugetar.
„Nu poți adăuga brusc 4 miliarde de lei la o cheltuială rigidă, fără să arăți concret ce se reduce în altă parte sau ce venituri suplimentare acoperă diferența”, explică economistul.
În realitate, Guvernul trebuie să identifice surse pentru întregul impact suplimentar al legii, de 12,1 miliarde de lei. Cei aproximativ 4,1 miliarde reprezintă doar diferența dintre plafonul inițial, de 8 miliarde, și cel acceptat ulterior.
Bugetul pentru 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB, echivalent cu aproximativ 127,7 miliarde de lei, iar pentru 2027 ținta oficială coboară la 5,1% din PIB.
România a încheiat 2025 cu un deficit calculat potrivit metodologiei europene de 7,9% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Comisia Europeană estimează o reducere la 6,2% în 2026, însă corecția presupune limitarea cheltuielilor curente și menținerea disciplinei bugetare.
În aceste condiții, o majorare permanentă cu 12,1 miliarde de lei a cheltuielilor salariale riscă să intre în contradicție cu traiectoria de reducere a deficitului dacă nu este însoțită de venituri suplimentare, restructurări sau reduceri ale altor cheltuieli.
Negrescu: „Un risc fiscal amânat, nu rezolvat”
Consultantul economic consideră că lipsa unei surse explicite de finanțare transformă reforma într-o obligație transferată guvernelor următoare.
„Adăugarea a încă 12 miliarde de lei peste această bază, fără o sursă de finanțare explicită, transformă promisiunea într-un risc fiscal amânat, nu rezolvat”, susține Adrian Negrescu.
Economistul atrage atenția și asupra modului în care a evoluat proiectul. Legea a fost amânată timp de aproape patru ani, iar fiecare nouă rundă de negocieri cu partidele, sindicatele și diferitele categorii profesionale a mărit factura finală.
„Fiecare rundă de negociere a adăugat, nu a scăzut, din factura finală. Dacă acest tipar se repetă și după intrarea legii în vigoare, riscul unui impact anual tot mai mare în anii următori nu mai este o ipoteză, ci o continuare logică a felului în care s-a construit deja acest proiect”, arată Negrescu.
Noua grilă nu ar reduce niciun salariu net aflat în plată, potrivit explicațiilor oferite de reprezentanții Guvernului. Această protejare a veniturilor, combinată cu majorările acordate categoriilor aflate sub nivelurile stabilite de noua grilă, face dificilă reducerea costului după intrarea legii în vigoare.
Guvernul aleargă după 770 de milioane de euro din PNRR
Graba adoptării legii este explicată și de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să adopte și să promulge actul normativ până la 31 august 2026, în caz contrar riscând să piardă 770 de milioane de euro din fondurile europene.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că reforma trebuie adoptată până la termenul stabilit și că modificările discutate inițial presupuneau costuri suplimentare de peste 8 miliarde de lei.
Negrescu consideră că presiunea termenului-limită a contribuit la acceptarea unui plafon salarial mai mare. Guvernul încearcă, pe de o parte, să evite pierderea banilor din PNRR, iar pe de altă parte să răspundă solicitărilor sindicatelor și categoriilor profesionale care cer corectarea diferențelor salariale.
Rezultatul este un compromis costisitor: România încearcă să salveze 770 de milioane de euro din PNRR, echivalentul a aproximativ 3,9 miliarde de lei, dar își poate asuma în schimb cheltuieli salariale suplimentare de până la 12,1 miliarde de lei în fiecare an.
„Problema nu dispare — doar se transferă în timp, către un moment în care marja de manevră fiscală va fi, cel mai probabil, și mai mică decât este astăzi”, avertizează Adrian Negrescu.
Întrebarea centrală rămâne astfel fără un răspuns public: din ce venituri va acoperi statul factura anuală suplimentară de 12,1 miliarde de lei și ce alte cheltuieli vor fi reduse pentru ca noua lege să nu împingă România în afara traseului de corectare a deficitului?
