Companiile de producție au generat 28% din tranzacțiile publice de închiriere a spațiilor industriale în primul semestru din 2026, aproape dublu față de anul trecut. România atrage inclusiv producători asiatici interesați să-și apropie fabricile de piața europeană.
Piața industrială și logistică din România începe să fie susținută tot mai mult de companiile de producție, nu doar de operatorii de transport, depozitare sau comerț. Aproximativ 28% din tranzacțiile de închiriere anunțate public în prima jumătate a anului 2026 au vizat spații destinate producției, potrivit unui raport Colliers.
Ponderea este aproape dublă față de cea înregistrată anul trecut și depășește semnificativ media obișnuită de 10-15%. Tendința indică un interes în creștere pentru România ca bază de producție și de „nearshoring”, proces prin care companiile își mută activitățile mai aproape de piețele pe care le deservesc.
Tranzacțiile
În total, tranzacțiile publice au însumat aproximativ 340.000 de metri pătrați în primele șase luni. Volumul este cu 20% mai mic decât în perioada similară din 2025, an considerat excepțional, dar cu 47% peste media primelor semestre din perioada 2017-2019. Aproximativ două treimi din cerere au provenit din contracte noi sau din relocarea companiilor din spații mai puțin competitive.
„Mai important decât scăderea volumului total este felul în care se schimbă cererea. Producția câștigă tot mai mult teren, vedem solicitări recurente pe care în urmă cu câțiva ani nu le aveam și un interes în creștere din partea producătorilor asiatici, în special chinezi, care analizează România ca bază de nearshoring pentru piața europeană”, explică Victor Coșconel, partener și coordonator al departamentului de închirieri pentru birouri și spații industriale din cadrul Colliers.
Companiile de producție sunt importante pentru proprietarii parcurilor industriale deoarece tind să rămână mai mult timp în spațiile închiriate. Printre tranzacțiile semnificative din primul semestru se află contractul semnat de Siemens pentru o fabrică de 15.000 de metri pătrați la Sibiu, precum și două fabrici noi, fiecare cu peste 20.000 de metri pătrați, dezvoltate în apropierea Bucureștiului și la Ploiești.
Pe segmentul logistic au fost prelungite contractul Iron Mountain pentru 28.000 de metri pătrați și cel al Autonet pentru 26.000 de metri pătrați, ambele în București.
România produce mai mult la fiecare euro cheltuit cu salariile
Unul dintre avantajele României este raportul dintre costul forței de muncă și productivitate. Pentru fiecare euro cheltuit cu forța de muncă în transporturi și depozitare, economia românească generează aproximativ 2,7 euro valoare adăugată, comparativ cu numai 1,7 euro la nivelul Uniunii Europene.
În iulie 2026, nicio companie românească din sectorul depozitării și activităților conexe transportului inclusă în sondajele Comisiei Europene nu considera lipsa angajaților un factor care îi limitează activitatea. Proporția ajungea la 21% în zona euro, 49% în Polonia și 38% în Ungaria.
O altă analiză Colliers arată că nouă din zece județe din România se află printre cele mai competitive regiuni europene pentru activități de producție, alături în special de zone din Polonia, Franța și Spania.
Autostrăzile aduc pe harta investițiilor zone noi
Extinderea infrastructurii începe să influențeze tot mai mult amplasarea investițiilor. Autostrada A0 crește atractivitatea nordului Capitalei, inclusiv a zonei Buftea, dar și a estului și sudului Bucureștiului.
România avea la începutul anului peste 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, față de aproximativ 900 de kilometri înaintea pandemiei. Alți peste 1.000 de kilometri se află în diferite etape de construcție. În următorii cinci-șapte ani, rețeaua ar putea depăși 2.500 de kilometri.
Dezvoltarea drumurilor rapide și intrarea completă a României în spațiul Schengen terestru în 2025 pot reduce timpii de transport și pot aduce noi regiuni pe harta investițiilor industriale.
Stocul de spații ar putea ajunge la 12-14 milioane de metri pătrați
Stocul modern de spații industriale și logistice a ajuns la aproape 8,3 milioane de metri pătrați la jumătatea anului 2026. În următoarele două-trei trimestre ar putea fi livrați încă aproximativ 500.000 de metri pătrați.
CTP și WDP rămân principalii dezvoltatori, dar VGP, Element Industrial, Logicor și Industra Parks își accelerează investițiile. În același timp, Lion’s Head, Garbe Industrial/Fortress și Hillwood pregătesc primele proiecte pe piața românească.
Concurența dintre proprietari limitează creșterea chiriilor. Pentru un depozit de aproximativ 5.000 de metri pătrați, bine amplasat în zona Bucureștiului și închiriat pentru cinci-șapte ani, chiria se situează între 4,5 și 5 euro pe metru pătrat lunar. În anumite proiecte poate coborî la 4 euro sau chiar sub acest nivel.
Rata de neocupare rămâne sub 10% în cea mai mare parte a țării, astfel încât firmele care caută suprafețe mari nu găsesc întotdeauna imediat spații potrivite.
Colliers estimează că cererea va rămâne în a doua jumătate a anului sub nivelurile-record recente, pe fondul încetinirii economice, schimbărilor fiscale și incertitudinilor politice. Pe termen lung, consultanții consideră că piața își păstrează potențialul, iar atingerea unui stoc de 12-14 milioane de metri pătrați este „mai degrabă o chestiune de timp”.
