Noua lege a salarizării ar urma să majoreze cheltuielile statului cu salariile bugetarilor cu maximum 12,1 miliarde de lei în 2027. Din această sumă, trei miliarde de lei sunt rezervate Educației, două miliarde Sănătății, iar 2,6 miliarde de lei angajaților din Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională. Pentru restul familiilor ocupaționale rămân aproximativ 4,5 miliarde de lei, dar Guvernul nu a publicat până acum o împărțire completă și definitivă a banilor.
Plafonul suplimentar a crescut de la aproximativ opt miliarde de lei, în prima variantă negociată, la 12,1 miliarde. Creșterea nu înseamnă însă că bugetul dispune deja de cele 12,1 miliarde de lei. Suma reprezintă limita maximă până la care poate fi majorată masa salarială, iar Guvernul trebuie să identifice veniturile din care va finanța această cheltuială permanentă.
Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că autoritățile nu au explicat de unde vor proveni banii, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul bugetar.
„Discuția publică a trecut de la un impact deja greu de digerat în 2027 la unul cu patru miliarde de lei mai mare, fără ca undeva în spațiul public să fi apărut un răspuns clar la întrebarea esențială: de unde vin acești bani suplimentari?”, susține Adrian Negrescu într-o postare pe Facebook citată și de NewsCenter.ro.
Cum se împart cele 12,1 miliarde de lei
Premierul interimar Ilie Bolojan a descris direct problema financiară: „Avem o rată de inflație de peste 7% – majorarea ar fi de la 166 plus 12 miliarde. În același timp, avem niște angajamente să nu mai generăm deficite”.
Informațiile prezentate reprezentanților sindicatelor arată că 7,6 miliarde de lei din plafonul suplimentar au deja o destinație generală:
- trei miliarde de lei pentru Educație;
- două miliarde de lei pentru Sănătate și Asistență Socială;
- 2,6 miliarde de lei pentru Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională;
- aproximativ 4,5 miliarde de lei pentru toate celelalte categorii de personal bugetar.
Repartizarea a fost prezentată public de Confederația Sindicală Națională Meridian, după consultările dintre reprezentanții PNL și confederațiile sindicale. Documentul sindical menționează explicit cele trei miliarde pentru Educație, două miliarde pentru Sănătate și 2,6 miliarde pentru familia ocupațională Apărare.
Restul de 4,5 miliarde de lei trebuie să acopere majorările sau corecțiile salariale pentru administrația publică centrală și locală, Justiție, Cultură, diplomație, cercetare, agricultură, mediu, autorități de control, personal contractual și celelalte instituții finanțate din fonduri publice. Pentru aceste domenii nu a fost făcută publică o repartizare distinctă și finală a banilor.
Prin urmare, nu se poate afirma că întregul plafon de 12,1 miliarde de lei a fost deja distribuit exact fiecărei profesii. Sunt cunoscute alocările mari pentru Educație, Sănătate și Apărare, dar nu și destinația detaliată a celorlalte 4,5 miliarde.
Educația primește cea mai mare alocare: trei miliarde de lei
Educația beneficiază de cea mai mare sumă distinctă, respectiv trei miliarde de lei. Banii sunt destinați construirii unei noi grile pentru profesori, personalul didactic auxiliar, angajații administrativi din școli, personalul din universități și cercetare.
În proiectele prezentate public, creșterile nu erau uniforme. În învățământul preuniversitar, profesorii aflați la începutul carierei și personalul administrativ urmau să beneficieze de majorări mai vizibile, în timp ce pentru unii profesori cu vechime creșterile erau reduse.
De exemplu, pentru un profesor cu gradul I și peste 25 de ani vechime, salariul mediu brut era proiectat să urce de la aproximativ 12.021 la 12.166 de lei. Salariul minim aferent funcției creștea mai puternic, de la 10.757 la 11.997 de lei. Secretarii unităților de învățământ se aflau printre categoriile avantajate, salariul minim brut propus urcând la 9.482 de lei. Aceste valori apar în simulările publicate pe baza proiectului inițial și se pot modifica în forma finală a legii.
În urma nemulțumirilor sindicatelor, Guvernul a început refacerea grilei pentru Educație. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că aplicarea noii grile pentru profesori ar putea fi împinsă în 2028, ceea ce înseamnă că unele creșteri nu vor fi achitate integral încă din primul an.
Două miliarde de lei pentru Sănătate
Sănătatea și Asistența Socială primesc două miliarde de lei. Principalii beneficiari ar urma să fie angajații care au rămas în urmă față de categoriile avantajate de majorările precedente: asistente medicale, infirmiere, brancardieri, personal tehnic, biologi, chimiști, fizicieni medicali și angajați din asistența socială.
Medicii primesc, în general, creșteri mai moderate, deoarece salariile lor au fost majorate substanțial în anii anteriori. În simulările inițiale, salariul mediu brut al unui medic primar creștea de la 21.437 la 22.016 lei. Salariul minim prevăzut pentru această funcție urca însă de la 17.588 la 20.127 de lei.
Pentru un biolog principal sau un expert în fizică medicală, salariul minim brut era proiectat să crească de la 7.869 la 9.653 de lei. Scopul declarat al noii grile este astfel reducerea diferențelor din interiorul sistemului, nu aplicarea aceluiași procent tuturor salariaților.
După renegocierea proiectului, Dragoș Pîslaru a declarat că peste 75% dintre angajații din Sănătate ar urma să primească majorări: „Avem o versiune avansată în sănătate. Lucrurile arată mult mai bine decât în sesiunea din 17 iulie”. Potrivit ministrului, mai puțin de 18% dintre situații mai necesitau soluții compensatorii sau modificări punctuale.
Apărarea, Poliția și serviciile primesc 2,6 miliarde de lei
Familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională primește 2,6 miliarde de lei, cu un miliard peste suma de 1,6 miliarde prevăzută în prima variantă.
În această categorie intră militarii din Ministerul Apărării, polițiștii, jandarmii, polițiștii de frontieră, pompierii și personalul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, angajații din penitenciare, precum și personalul serviciilor de informații și al celorlalte structuri de securitate națională.
Majorarea alocării a fost obținută în timpul negocierilor politice și sindicale. Nu a fost publicată însă o situație completă care să indice cât revine fiecărei instituții sau structuri. Profit.ro a relatat că alocarea pentru această familie ocupațională a crescut de la 1,6 la aproximativ 2,6 miliarde de lei.
Cine împarte restul de 4,5 miliarde de lei
După scăderea sumelor rezervate Educației, Sănătății și Apărării, rămân aproximativ 4,5 miliarde de lei. Din acești bani vor trebui finanțate toate celelalte corecții salariale.
Administrația publică locală ar urma să treacă la grile mai uniforme, construite și în funcție de mărimea localității. În prezent, aceeași funcție poate fi plătită diferit de la o primărie la alta, deoarece autoritățile locale au avut o marjă largă în stabilirea salariilor.
În Justiție, situația este mai complicată deoarece unele salarii aflate în plată, inclusiv cele obținute prin hotărâri judecătorești, depășesc nivelurile rezultate din noua grilă. Guvernul promite că veniturile existente nu vor scădea, ceea ce înseamnă că angajații aflați peste noul nivel ar putea rămâne cu salariul înghețat până când grila îi ajunge din urmă.
În Cultură, printre categoriile care ar putea primi creșteri importante se află actorii, muzicienii, personalul muzeelor, bibliotecarii și angajații instituțiilor de spectacole. Unele simulări indicau majorări de până la 60% pentru anumite funcții slab plătite, însă procentul nu se aplică întregului sector.
Noua lege include și administrația centrală, diplomația, cercetarea, instituțiile de control, personalul contractual și funcțiile de demnitate publică. Nu toți angajații vor primi însă majorări imediate. Pentru cei al căror salariu actual este mai mare decât nivelul noii grile se aplică protecția venitului aflat în plată, fără o creștere automată.
Dragoș Pîslaru estimează că peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați ai sectorului public, adică peste 800.000 de oameni, ar urma să beneficieze de creșteri. „Peste două treimi din cei peste 1.200.000 de angajați din sectorul public ar beneficia de creșteri și am corecta o serie întreagă de inechități structurale”, a declarat ministrul.
O lege mai ieftină decât solicitările, dar mai scumpă decât permitea proiectul inițial
Prima simulare completă a revendicărilor instituțiilor și sindicatelor ar fi generat un impact de aproximativ 27 de miliarde de lei. Guvernul și Comisia Europeană au limitat factura la 12,1 miliarde de lei, după ce proiectul anterior fusese construit pentru aproximativ opt miliarde.
Vicepreședintele Senatului Mihai Coteț a explicat că plafonul a fost mărit în negocierile cu Comisia Europeană „pentru a corecta cât mai multe inechități fără a pune în pericol stabilitatea bugetară”.
Cheltuielile de personal prevăzute în bugetul pentru 2026 sunt de 168,3 miliarde de lei. Adăugarea integrală a plafonului noii legi ar ridica factura anuală la peste 180 de miliarde de lei, înaintea altor eventuale indexări.
Negrescu: Guvernul nu a arătat cine plătește factura
Adrian Negrescu atrage atenția că salariile reprezintă cheltuieli permanente. Cele 12,1 miliarde de lei nu vor trebui găsite doar în 2027, ci în fiecare an următor, iar suma poate crește odată cu indexările și noile concesii acordate diferitelor categorii profesionale.
„Adăugarea a încă 12 miliarde de lei peste această bază, fără o sursă de finanțare explicită, transformă promisiunea într-un risc fiscal amânat, nu rezolvat”, avertizează consultantul economic.
România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,9% din PIB potrivit metodologiei europene, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar ținta bugetară pentru 2026 este de 6,2%. În 2027, deficitul trebuie redus din nou, în timp ce statul va trebui să finanțeze și majorarea salariilor.
Presiunea adoptării legii vine din PNRR. Dacă actul normativ nu este adoptat și promulgat până la 31 august 2026, România riscă să piardă 770 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 3,9 miliarde de lei.
