Rezultatele bugetare ale Ministerului Finanțelor după trei luni din 2026. A crescut colectarea din TVA. Cum stau cheltuielile

sediul Ministerului Finanțelor

sediul Ministerului Finanțelor

Execuția bugetară la 31 martie 2026 arată o îmbunătățire semnificativă a finanțelor publice, conform datelor Ministerului Finanțelor. Astfel, deficitul a scăzut la 1,03% din PIB, de la 2,28% în aceeași perioadă din 2025, pe fondul creșterii veniturilor și al reducerii cheltuielilor.

Bugetul general consolidat al României a înregistrat, în primele trei luni din 2026, un deficit de 21,09 miliarde de lei, echivalentul a 1,03% din PIB, potrivit datelor oficiale. Comparativ, în primul trimestru al anului trecut, deficitul era de 43,66 miliarde de lei, respectiv 2,28% din PIB, ceea ce înseamnă o reducere de peste două ori, atât în valoare absolută, cât și ca pondere în economie. Datele au fost transmise de Ministerul Finanțelor într-un comunicat de presă publicat pe site-ul ministerului de resort.

Această evoluție reflectă o diminuare de 1,25 puncte procentuale a deficitului, în condițiile în care veniturile bugetare au crescut semnificativ, iar cheltuielile au fost limitate.

Autoritățile consideră că rezultatele confirmă angajamentul de consolidare fiscală, în paralel cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, susținute în mare parte din fonduri europene.

Veniturile au crescut cu peste 12%

Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 158,76 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2026, în creștere cu 12,3% față de aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au crescut cu 0,39 puncte procentuale.

Creșterea a fost susținută în principal de: încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit, dar și din impozitele și taxele pe proprietate.

Încasările nete din TVA au atins 33,63 miliarde de lei, în creștere cu 17,7% față de anul trecut. Evoluția a fost determinată în special de majorarea încasărilor brute, pe fondul modificării cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025.

Totodată, statul a restituit mai mult TVA către companii, respectiv 10,71 miliarde de lei, față de 8,29 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce a contribuit la menținerea lichidității în economie.

Impozitul pe salarii și venit a generat 17,97 miliarde de lei, în creștere cu 19%. Un rol important l-a avut impozitul pe dividende, care a crescut spectaculos, cu 53%, dar și impozitul pe salarii, în urcare cu 7,6%, influențat de eliminarea facilităților fiscale din sectoare precum construcțiile, IT-ul, agricultura și industria alimentară.

Contribuțiile sociale și fondurile europene, în creștere

Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 53,28 miliarde de lei, în creștere cu 7%, depășind ritmul de creștere al salariilor din economie. Această evoluție este explicată atât prin extinderea bazei de impozitare, cât și prin transferurile mai mari către Pilonul II de pensii.

Un salt semnificativ a fost înregistrat și la fondurile europene: sumele rambursate de Uniunea Europeană au ajuns la 13,20 miliarde de lei, în creștere cu 43,5% față de primul trimestru din 2025.

Cheltuielile scad, în special cele de personal

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 179,85 miliarde de lei, în scădere cu 2,8% față de anul trecut. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 9,7% la 8,8%.

Cea mai importantă reducere s-a înregistrat la cheltuielile de personal, care au coborât la 40,85 miliarde de lei, cu 1,28 miliarde de lei mai puțin decât în 2025. Scăderea este rezultatul limitării sporurilor și a restricțiilor impuse asupra cheltuielilor salariale în perioada 2025–2026.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut la 13,37 miliarde de lei, cu 0,88 miliarde de lei mai mult decât anul trecut, menținându-se la 0,7% din PIB.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 5,8%, ajungând la 23,56 miliarde de lei, în contextul unor plăți restante din sistemul de sănătate efectuate la începutul anului.

Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 63,54 miliarde de lei, în scădere ușoară, cu 0,2%, influențate de măsurile fiscal-bugetare adoptate prin Legea nr. 141/2025.

În același timp, statul a continuat să acorde sprijin pentru energie, alocând aproximativ 49 de milioane de lei pentru compensarea facturilor la electricitate și gaze.

Subvențiile au însumat 2,83 miliarde de lei și au fost direcționate în principal către transportul de călători, agricultură și sprijin pentru consumatorii noncasnici.

Investițiile rămân la un nivel ridicat

În ciuda reducerii deficitului, investițiile publice au fost menținute la un nivel ridicat. Cheltuielile pentru investiții au totalizat 21,67 miliarde de lei în primele trei luni din 2026.

Aproape 75% din această sumă provine din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene au crescut cu 1,8 miliarde de lei, respectiv cu 12,7%.

Lasă un răspuns