UiPath este probabil cea mai cunoscută companie de tehnologie pornită din România și una dintre puținele afaceri locale care au ajuns să conteze pe piața globală de software. În România, însă, filiala grupului nu și-a construit ascensiunea din contracte publice: în SEAP apar numai trei achiziții directe încheiate în nume propriu, cu o valoare cumulată de aproximativ 387.000 de lei.
Contrastul este spectaculos. UiPath SRL a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 3,409 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istoria filialei românești. Cele trei achiziții directe identificate reprezintă numai 0,011% din afacerile realizate de companie într-un singur an.
Comparația este orientativă, deoarece achizițiile publice au fost încheiate în 2020 și 2021, nu în 2025. Chiar și raportate la cifra de afaceri cumulată din anii în care au fost atribuite, cele aproximativ 387.000 de lei reprezintă doar 0,014%. Cu alte cuvinte, contractele directe cu instituțiile românești au avut o contribuție aproape invizibilă la dezvoltarea filialei.
Datele contrazic modelul familiar al multor companii românești de tehnologie care cresc odată cu bugetele publice și cu proiectele de digitalizare ale statului. UiPath s-a dezvoltat în primul rând prin vânzarea internațională de soluții software și prin activitatea desfășurată în interiorul grupului global.
De la un milion la 3,4 miliarde de lei
UiPath SRL a fost înființată în iulie 2015. În primul an pentru care există bilanț, compania raporta o cifră de afaceri de numai 1,13 milioane de lei și nouă angajați.
Zece ani mai târziu, cifra de afaceri a ajuns la 3,41 miliarde de lei, iar numărul mediu de salariați la 1.200. Între 2015 și 2025, filiala a raportat afaceri cumulate de peste 15,6 miliarde de lei.
Creșterea s-a accelerat după transformarea UiPath în primul unicorn românesc. În 2018, filiala locală avea o cifră de afaceri de 264,3 milioane de lei și 381 de angajați. Până în 2025, veniturile s-au multiplicat de aproape 13 ori, în timp ce efectivul de personal a crescut de peste trei ori.
Ritmul mediu anual de creștere a cifrei de afaceri dintre 2018 și 2025 a fost de aproximativ 44%. Productivitatea aparentă, calculată prin raportarea afacerilor la numărul mediu de salariați, a urcat de la circa 694.000 de lei la 2,84 milioane de lei pentru fiecare angajat.
Acest indicator nu reprezintă profitul produs individual și nici salariul unui angajat. El arată însă că volumul activității a crescut mult mai repede decât personalul. Evoluția este compatibilă cu modelul unei companii de software scalabile, ale cărei produse pot fi distribuite global fără ca numărul salariaților să crească în același ritm cu veniturile.
Afaceri record, dar pierdere de 139 de milioane de lei
În 2025, cifra de afaceri a UiPath SRL a crescut cu 3,95%, de la 3,28 miliarde la 3,41 miliarde de lei. Numărul mediu de angajați s-a majorat de la 1.155 la 1.200.
Compania a revenit însă pe pierdere. După un profit net de 30,6 milioane de lei în 2024, filiala a raportat în 2025 o pierdere de 139 milioane de lei. Marja netă a coborât astfel de la aproximativ 0,9% la minus 4,1%.
Evoluția nu este neobișnuită în istoria filialei. UiPath România a raportat pierderi de 780,4 milioane de lei în 2019, 360,3 milioane în 2021 și 249,4 milioane în 2022. Anii 2023 și 2024 au fost încheiați pe profit, înaintea revenirii pe minus din 2025.
Pierderea trebuie interpretată împreună cu ceilalți indicatori. Datoriile totale s-au redus într-un singur an de la 1,85 miliarde la 915,9 milioane de lei, iar capitalurile proprii au crescut de la 554,9 milioane la 668,4 milioane de lei. Compania are active circulante de peste două miliarde de lei și nu figurează cu restanțe la ANAF.
Această combinație arată că pierderea contabilă nu echivalează automat cu o criză de lichiditate. Filiala a încheiat anul cu un rezultat negativ, dar cu datorii înjumătățite și capitaluri proprii mai mari. În plus, rezultatele sale sunt influențate de rolul pe care societatea îl are în grup, inclusiv prin servicii de dezvoltare, cercetare și suport.
Bilanțul UiPath SRL nu trebuie confundat cu rezultatele consolidate ale UiPath Inc., compania listată la Bursa din New York. Grupul global a raportat pentru exercițiul financiar încheiat la 31 ianuarie 2026 venituri de 1,61 miliarde de dolari și un profit net de 282,3 milioane de dolari.
Numai trei achiziții directe în SEAP
Potrivit datelor analizate de NewsCenter.ro, UiPath SRL apare în SEAP cu numai trei achiziții directe încheiate în nume propriu.
Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a cumpărat soluții UiPath în octombrie 2020, pentru 132.945 de lei, și în octombrie 2021, pentru 128.655 de lei. Municipiul Brașov a realizat în mai 2021 o achiziție de 125.603 lei.
Valoarea totală a celor trei achiziții este de aproximativ 387.000 de lei. Pentru o companie care raportează afaceri anuale de peste trei miliarde de lei, suma este nesemnificativă.
Asta nu înseamnă că tehnologia UiPath nu este utilizată de instituțiile publice. Licențele și serviciile pot fi cumpărate prin distribuitori, integratori IT sau firme care implementează proiecte mai ample. În asemenea situații, numele UiPath nu apare în SEAP drept furnizor contractual, chiar dacă produsele sale sunt incluse în soluția livrată statului.
Soluții UiPath au fost utilizate, între altele, de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și de Ministerul Agriculturii pentru verificarea documentelor, consultarea automată a bazelor de date și procesarea informațiilor din sistemul e-Factura.
Prin urmare, concluzia corectă nu este că UiPath nu a lucrat deloc cu statul român, ci că filiala nu și-a bazat dezvoltarea pe contracte publice directe și că prezența sa contractuală proprie în SEAP a fost foarte redusă.
Proiectul de 16 milioane de euro poate schimba relația cu statul
Raportul cu administrația românească a intrat într-o nouă etapă în 2025, când UiPath a anunțat un proiect de aproximativ 16 milioane de euro cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, finanțat prin PNRR.
Proiectul urmărește automatizarea a peste 240 de procese în cel puțin 28 de instituții centrale, care urmează să fie selectate dintr-o listă de aproape 100. Chiar dacă valoarea este mult mai mare decât achizițiile directe anterioare, ea rămâne modestă în comparație cu dimensiunea filialei românești: echivalentul în lei ar reprezenta aproximativ 2,3% din cifra de afaceri raportată de UiPath SRL în 2025.
Proiectul este important mai ales prin amploarea administrativă și prin posibilitatea de a introduce automatizarea într-un sistem public caracterizat încă de proceduri repetitive, baze de date slab conectate și volume mari de documente procesate manual.
Participarea fondatorului Daniel Dines la un eveniment organizat de Serviciul de Telecomunicații Speciale completează această apropiere recentă de administrație. STS este o instituție militară din sistemul național de apărare și securitate și un furnizor important de infrastructură IT pentru autoritățile publice, dar nu trebuie confundat juridic cu serviciile clasice de informații.
Un brand global cu rădăcini și operațiuni importante în România
UiPath a fost fondată la București în 2005 de Daniel Dines și Marius Tîrcă, inițial sub numele DeskOver. Compania a dezvoltat tehnologii de automatizare și recunoaștere vizuală care au devenit ulterior baza platformei sale de automatizare robotică a proceselor.
În 2018, după o finanțare de 153 de milioane de dolari și o evaluare de 1,1 miliarde de dolari, UiPath a devenit primul unicorn românesc. În aprilie 2021 s-a listat la Bursa din New York, unde a ajuns inițial la o evaluare de peste 30 de miliarde de dolari.
Din punct de vedere juridic, grupul global este astăzi o companie americană, iar filiala din București este deținută de UiPath Netherlands Holding B.V. Originea, conform datelor platformei ListaFirme.ro.
UiPath este astfel una dintre cele mai cunoscute afaceri IT pornite din România, dar succesul său nu poate fi explicat prin accesul la bugetele publice românești. Filiala locală a ajuns la afaceri de 3,4 miliarde de lei și la 1.200 de angajați într-un model orientat predominant spre piața internațională și spre activitățile grupului. Statul român apare până recent mai degrabă ca utilizator marginal decât drept motor al acestei creșteri.
