România se numără printre cele 27 de state împotriva cărora Comisia Europeană a anunțat, pe 15 iulie 2026, deschiderea procedurilor de infringement pentru transpunerea incompletă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. NewsCenter.ro cu ajutorul informațiilor APCE a monitorizat măsurile pe care statul român le-a aplicat după notificările venite de la Comisia Europeană.
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie atrage atenția asupra uneia dintre schimbările importante: proiectarea clădirilor noi astfel încât instalațiile solare să poată fi montate ulterior fără modificări structurale costisitoare. Statul român a adoptat măsuri parțiale și a transmis un proiect de plan național de renovare, însă aceste demersuri nu echivalează cu transpunerea integrală a directivei.
Atenționarea Comisiei Europene
Comisia Europeană arată că statele nu au transpus integral Directiva (UE) 2024/1275 până la termenul general de 29 mai 2026.
Organizația condusă de Dan Pîrșan, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), susține că România trebuie să valorifice acoperișurile clădirilor pentru producerea energiei aproape de locul consumului.
„Solar-Ready nu înseamnă că fiecare clădire nouă trebuie să aibă imediat panouri fotovoltaice”, precizează președintele APCE. Asociația explică faptul că proiectele trebuie să prevadă capacitatea acoperișului de a susține instalațiile, suprafețe favorabile producției și soluții pentru cabluri, invertoare și conectare.
Au fost trimise scrisori de punere în întârziere, cu două luni pentru răspuns, completarea transpunerii și notificarea măsurilor. Aceasta este prima etapă a procedurii, fără să însemne o condamnare sau aplicarea unei amenzi. Comisia a precizat că un răspuns nesatisfăcător poate conduce la emiterea unui aviz motivat.
Ce măsuri a aplicat România
NewsCenter.ro cu ajutorul informațiilor APCE a monitorizat măsurile pe care statul român le-a aplicat după notificările venite de la Comisia Europeană.
Guvernul a adoptat Ordonanța nr. 16 din 21 august 2025, publicată în Monitorul Oficial pe 22 august.
Actul transpune articolul 17 alineatul (15), referitor la interzicerea stimulentelor financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor autonome alimentate cu combustibili fosili, cu excepțiile prevăzute de ordonanță. Este o intervenție asupra unei componente a directivei, nu actul care rezolvă toate cerințele.
Documentația Guvernului pentru acest act explică și întârzierile. Sunt indicate motive ca: alegerile parlamentare și schimbarea Executivului, neobținerea tuturor avizelor necesare, apoi restricțiile impuse unui guvern cu mandat încetat.
Explicațiile privesc însă transpunerea articolului despre finanțarea cazanelor, care avea un termen distinct, 1 ianuarie 2025.
Un alt demers confirmat este transmiterea proiectului Planului național de renovare a clădirilor. Comisia Europeană îl listează pentru România cu data de 30 decembrie 2025, iar observațiile asupra lui au fost publicate pe 14 iulie 2026. Planurile finale trebuie transmise până la 31 decembrie 2026.
Ce se întâmplă cu imobilele noi
Pentru construcțiile noi, schimbarea începe din proiectare.
Comisia explică faptul că regula privind pregătirea pentru energie solară vizează clădirile pentru care cererea de autorizare este depusă după 29 mai 2026. Orientarea, acoperișul, fațadele și rezistența la încărcarea suplimentară trebuie gândite astfel încât instalațiile să poată fi adăugate eficient.
Aplicarea în România necesită reguli naționale clare pentru proiectanți și autoritățile care emit autorizațiile.
Instalarea efectivă are un calendar separat, cu condiția adecvării tehnice și a fezabilității economice și funcționale:
Pentru clădirile noi, explicațiile Comisiei raportează aplicarea obligației și la data cererii de autorizare. Statele trebuie să stabilească criteriile concrete și derogările justificate.
Blocurile și casele deja construite
Pentru fondul rezidențial, statele trebuie să urmărească reducerea consumului mediu de energie primară cu cel puțin 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035, față de 2020. Aceste ținte privesc parcul rezidențial național, nu o reducere identică impusă fiecărui apartament.
La blocurile vechi, panourile pot completa renovarea energetică, dar proiectul trebuie să țină cont de structura clădirii, starea acoperișului și organizarea consumului comun.
APCE susține că „energia ar putea alimenta iluminatul, lifturile și pompele, iar utilizarea ei de către locatari presupune reguli funcționale pentru autoconsumul colectiv și partajare”.
Asociația estimează că un sistem de 30 kWp poate produce aproximativ 33.000-42.000 kWh anual în condiții favorabile; cifra este orientativă, nu o producție garantată pentru orice bloc.
Însă, trebuie precizat că Blocurile și casele existente nu au, prin această directivă, o obligație generală de instalare a panourilor solare până în 2030, așa cum a precizat oficial chiar Comisia Europeană.
Opiniile altor specialiști
La Forumul România Eficientă din 25 mai 2026, Mihai Moia, directorul executiv ROENEF, a susținut „că proprietarii trebuie să înțeleagă beneficiile renovării pentru a utiliza finanțările și că banii publici ar trebui orientați prioritar către clădirile cu performanța energetică cea mai slabă”.
Andrei Ceclan, președintele SAMER, a prezentat o ordine a intervențiilor: reducerea necesarului de energie prin izolare și etanșare, îmbunătățirea instalațiilor, apoi producția și stocarea locală. Ideea este că panourile nu pot compensa singure pierderile unei clădiri ineficiente.
Laura Nazare, reprezentanta Bankwatch România, a pledat pentru „măsuri structurale care reduc vulnerabilitatea gospodăriilor, prin eficiență energetică și tehnologii curate, în completarea sprijinului financiar”.
Din partea autorităților, Raul Pop, atunci secretar de stat la Ministerul Mediului, a subliniat la același forum necesitatea reutilizării materialelor și reducerii deșeurilor din construcții. Intervenția privește impactul mai larg al sectorului și nu constituie un răspuns la infringement.
