Cristian Deliorga a făcut parte din completul CCR care, în 2022, a decis că Mihai Daraban poate avea trei mandate la conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Românie, instituție care avea să achite ulterior cel puțin un zbor privat spre Mykonos în care s-a aflat judecătorul. În al doilea zbor, spre Nisa, au călătorit familiile extinse ale lui Deliorga și Daraban. Niciunul dintre cei doi nu a dorit să răspundă la apeluri și mesajele trimise de NewsCenter.ro despre această situație.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a achitat un zbor privat în care s-a aflat judecătorul CCR Cristian Deliorga.
Cu patru ani înainte, Deliorga făcuse parte din completul Curții Constituționale care a adoptat decizia ce i-a permis lui Daraban să obțină încă un mandat la conducerea CCIR.
La 20 de zile după Decizia nr. 508 din 2 noiembrie 2022 și la doar șase zile înainte de publicarea redactării motivării în Monitorul Oficial, pe data de 16 noiembrie 2022, Mihai Daraban a putut să candideze și să mai obțină, pe 22 noiembrie 2022, un al treilea mandat în fruntea Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR). Funcție din care a putut să decidă să plătească avioane private în care se afla și judecătorul CCR.
Zborurile, unul confirmat de CCIR condus de Daraban că a fost plătit și pentru Deliorga
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, și judecătorul CCR Cristian Deliorga au călătorit împreună cu avioane private spre Nisa și Mykonos, la un interval de numai cinci zile.
Pe 3 iulie 2026, cei doi au plecat de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu către Nisa, alături de membri ai familiilor lor și de omul de afaceri Florin Cârstocea, așa cum a dezvăluit NewsCenter.ro. Deliorga a susținut că a participat la un eveniment privat, însă nu a precizat cine a plătit aeronava. Nici CCIR, condusă de Daraban, nu a răspuns întrebărilor NewsCenter.ro privind costul și finanțarea acestei curse.
Pe 8 iulie, Daraban și Deliorga au zburat din nou împreună, de această dată de la Băneasa spre Mykonos, alături de politicieni, oameni de afaceri și președintele Tribunalului Constanța, așa cum a dezvăluit tot NewsCenter.ro. CCIR a recunoscut că a achitat această deplasare din venituri proprii, susținând că scopul a fost o reuniune cu parteneri din afara Europei. Instituția nu a explicat însă criteriile după care au fost aleși cei 13 pasageri.
Decizia CCR care i-a deschis lui Mihai Daraban calea către un nou mandat la CCIR
Decizia nr. 508 din 2 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial la 16 noiembrie, CCR a stabilit că un mandat incomplet, exercitat după vacantarea funcției, nu trebuie luat în calcul la limitarea numărului de mandate.
Daraban ajunsese președinte al CCIR la 6 iunie 2014, după înlăturarea lui Mihail Vlasov, ocupând o funcție devenită vacantă înainte de încheierea mandatului. Ulterior, a exercitat mandate complete, iar la 22 noiembrie 2022 a fost reales pentru încă cinci ani. Presa a prezentat scrutinul drept alegerea sa pentru un al treilea mandat, însă interpretarea dată de CCR a permis ca perioada începută în 2014 să nu fie considerată un mandat complet în sensul interdicției legale.
Articolul 36 alineatul (3) din Legea camerelor de comerț prevedea că mandatul președintelui CCIR este de cinci ani și poate fi reînnoit o singură dată. Curtea a hotărât că expresia „reînnoit o singură dată” trebuie raportată numai la un mandat anterior complet de cinci ani. Perioada în care o persoană încheie mandatul început de alt președinte nu intră, așadar, în acest calcul.
Cristian Deliorga a făcut parte din completul care a judecat cauza, alături de Marian Enache, Mihaela Ciochină, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei, Gheorghe Stan și Varga Attila. Dar documentul public nu permite să i se atribuie un rol mai important decât participarea la deliberare. Decizia menționează existența unui „raport întocmit de judecătorul-raportor”, fără să spună cine a fost acel judecător. Benke Károly apare separat, în calitate de prim-magistrat-asistent, nu de judecător-raportor.
Soluția a fost adoptată „cu majoritate de voturi”, dar CCR nu publică în acest document un vot nominal.
Efectul concret al hotărârii a fost favorabil lui Daraban
Curtea a considerat că funcțiile de conducere ale CCIR au natură legală, nu constituțională, și a diferențiat cazul de jurisprudența privind mandatele incomplete ale judecătorilor CCR, membrilor CSM ori consilierilor Curții de Conturi. În cazul CCIR, persoana aleasă după vacantarea funcției doar continuă mandatul inițial, iar această perioadă are caracter tranzitoriu și nu poate fi asimilată unui mandat complet de cinci ani.
Hotărârea nu demonstrează că judecătorii au urmărit personal realegerea lui Daraban. Ea a produs însă exact consecința juridică de care acesta avea nevoie: primul interval petrecut la conducerea CCIR nu a fost contabilizat ca mandat complet, astfel că alegerea din 2022 a devenit posibilă. La 22 noiembrie, la șase zile după publicarea deciziei, Daraban a fost reales prin vot secret pentru un nou mandat de cinci ani.
Prietenia de peste 30 de ani
NewsCenter.ro i-a contactat astăzi pe Cristian Deliorga și pe Mihai Daraban în legătură cu decizia din 2022 care i-a permis lui Daraban să fie în funcție între 2022 și 2027, iar din această poziție să plătească avioane private în care era invitat judecătorul CCR.
Niciunul dintre cei doi nu au răspuns până acum nici la mesaje în care am trimis întrebările din partea NewsCenter.ro, nici la apeluri. Am solicitat, în această dimineață, și la Curtea Constituțională a României un punct de vedere asupra situației. Când îl vom primi, îl vom publica.
Cu toate acestea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a recunoscut pentru G4media în urma dezvăluirii zborului spre Mykonos că judecătorul Cristian Deliorga îi este prieten de 30 de ani. Așa a ajuns să-l invite să zboare pe „insula bogaților”, în Mykonos, pentru o întâlnire cu potențiali investitori americani, deși nu e clar care ar fi legătura unui judecător al Curții Constituționale cu afacerile americanilor în România.
Avocatul Poporului a făcut sesizarea care l-a ajutat pe Daraban
Sesizarea transmisă CCR la 8 septembrie 2022 a fost realizată de Avocatul Poporului că Mihai Daraban nu mai poate candida, s susținea interpretarea favorabilă continuării sale. Instituția a arătat că textul legii era neclar deoarece nu preciza ce se întâmplă când o persoană este aleasă după vacantarea funcției și exercită mai puțin de cinci ani.
La 8 septembrie 2022, instituția Avocatului Poporului era condusă de Renate Weber. Ea ocupa funcția din iunie 2019.
În opinia Avocatului Poporului, această perioadă nu constituie un mandat propriu-zis, ci doar continuarea mandatului început de predecesor. Ca urmare, ea nu ar trebui să împiedice persoana respectivă să exercite ulterior două mandate complete de câte cinci ani.
Instituția a invocat și Statutul CCIR, care prevedea că mandatul noului președinte ales înainte de termen continuă numai perioada rămasă și nu este considerat mandat complet sau reînnoit.
Cele trei mandate ale lui Mihai Daraban
6 iunie 2014 – primul mandat, incomplet
Mihai Daraban este ales președinte al CCIR după vacantarea funcției ocupate de Mihail Vlasov. Potrivit interpretării date ulterior de CCR, Daraban a continuat perioada rămasă din mandatul predecesorului, fără ca aceasta să fie considerată un mandat complet de cinci ani.
10 noiembrie 2017 – primul mandat complet
Adunarea Generală a CCIR îl realege în unanimitate pentru un mandat de cinci ani. Acesta este mandatul pe care CCR îl va considera primul mandat complet în sensul Legii camerelor de comerț.
2 noiembrie 2022 – decizia CCR
CCR stabilește, cu majoritate de voturi, că limitarea legală se raportează numai la un mandat anterior complet de cinci ani. Cristian Deliorga face parte din complet, dar hotărârea nu precizează cum a votat și nici cine a fost judecătorul-raportor.
16 noiembrie 2022 – publicarea deciziei
Decizia nr. 508/2022 este publicată în Monitorul Oficial și devine general obligatorie. Primul interval petrecut de Daraban la conducerea CCIR, început în 2014, nu mai este contabilizat ca mandat complet.
22 noiembrie 2022 – al doilea mandat complet
La șase zile după publicarea deciziei CCR, Mihai Daraban este reales prin vot secret pentru încă cinci ani. Cronologic, este a treia sa alegere la conducerea CCIR, dar juridic reprezintă, potrivit interpretării CCR, numai al doilea mandat complet.
Alte legături Deliorca-Daraban
Președintele CCIR, Mihai Daraban și judecătorul CCR Cristian Deliorga au mai multe legături comune în afara de decizia din 2022 și de zborurile private cu avioane de lux, așa cum a mai scris NewsCenter.ro.
Prietena lui Deliorca, procurorul Adina Florea, angajată de Daraban
Deliorga și fosta procuroare Adina Florea sunt prieteni tot de 30 de ani. Foști procurori la Constanța, carierele celor doi s-au intersectat deseori, iar prietenia s-a păstrat inclusiv după pensionarea Adinei Florea, după ce, în 2019, Lia Savonea nu a reușit să o impună la șefia Secției de urmărire penală a magistraților, deși a propus-o de 7 ori.
În noiembrie 2022, după alegerea lui Daraban la CCIR, Florea a ieșit la pensie. A fost reangajată imediat de Mihai Daraban, prietenul lui Deliorga, ca director executiv al Departamentului Juridic al CCIR, poziție în care o găsim și astăzi. Cumulează pensia specială de fost procuror cu salariul plătit din taxarea firmelor private percepută de Camera de Comerț a lui Daraban.
Dosarul de la DNA al firmei lui Daraban
În 2025, DNA anunța că o firmă în care Daraban este acționar, Global Defense Logistics SRL, a dat șpagă unor oficiali NATO pentru contracte cu baza militară de la Mihail Kogălniceanu. Dosarul este încă la DNA și nu s-a mai auzit nimic de el după perchezițiile de acum un an. Mihai Daraban și fratele său, Gabriel Daraban, sunt acționari minoritari în această firmă, Global Defenes Logistics SRL, conform datelor obținute cu ajutorul platformei ListaFirme.ro.
În cazul în care va fi trimis în judecată, procesul va fi judecat de Tribunalul Constanța, instituție condusă de Cătălin Croitoru, judecătorul-client al zborului plătit de Daraban.
Romexpo a rămas la CCIR și cu ajutorul CCR
În martie 2021, Curtea Constituțională (CCR), din care Deliorga face parte, respingea o sesizare a USR și UDMR prin care o suprafață de teren de 46 de hectare de la Romexpo trece din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerț și Industrie a României, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar.
Pe 2 septembrie 2020, Camera Deputaților a adoptat acest proiect de lege, prin care Camera de Comerț beneficiază, pentru o perioadă de 49 de ani, până în 2053, de un drept de folosință gratuită a terenurilor corespunzătoare Complexului expozițional Romexpo.
Pe terenul respectiv urma să se construiască cel mai mare proiect imobiliar din România, dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascălu și Camera de Comerț. Investiția ar include un centru de conferințe și congrese și 14 turnuri de birouri. Deliorga, deși e prieten de trei decenii cu Daraban, nu s-a abținut de la vot și a decis că legea este constituțională. Judecătorul nu a răspuns la telefon pentru a ne explica de ce nu s-a abținut.
