Plecarea de la Cotroceni a înlăturat restricția care împiedica verificarea averii lui Klaus Iohannis în timpul mandatului. Potrivit informațiilor NewsCenter.ro, Agenția Națională de Integritate (ANI) nu a început evaluarea, deși termenul legal expiră în februarie 2028. Întrebată dacă și când a deschis controlul cerut de asociația lui Valeriu Nicolae, agenția a invocat confidențialitatea. Curtea de Apel București a respins în 2024 cererea Asociației Casa Bună de a obliga ANI să verifice averea lui Klaus Iohannis. Neregulile semnalate puteau fi verificate după încetarea mandatului, la 12 februarie 2025. Potrivit NewsCenter.ro, ANI nu a început nici până acum evaluarea. Întrebată despre stadiul verificărilor, agenția a invocat confidențialitatea. Agenția este condusă de Mihai Sticlosu, fost consilier al europarlamentarului Mihai Tudose (PSD).
Agenția Națională de Integritate (ANI) putea după zece ani de mandat să verifice averea fostului președinte al României, Klaus Iohannis. Asta pentru că legislația integrității împiedică ANI să verifice averea unui președinte al României pe durata mandatului.În schimb, agenția poate să verifice averea unui fost președinte în următorii trei ani după ce a plecat de la Cotroceni, așa cum reiese din Art. 11 din Legea nr. 176/2010.
După un an și aproape zece luni, ANI nu a început să-i verifice averea, așa cum au semnalat multiple surse pentru NewsCenter.ro atât din ANI, dar și din apropierea lui Klaus Iohannis, persoane care mai comunică su acesta. Acestea ne-au transmis că nu știu de o asemenea verificare, iar Klaus Iohannis nu ar fi primit vreo notificare în aceste sens, notificare obligatorie. ANI nu a dorit să comenteze aceste informații într-un răspuns oficial nesemnat, dar a invocat o confidențialitate extinsă la orice activitate a instituției.
ANI mai are 14 luni ca să verifice declarațiile de avere ale lui Iohannis
Mandatul a încetat la 12 februarie 2025, când demisia sa de la Cotroceni a devenit efectivă. De atunci, ANI poate verifica averea fostului președinte în termenul legal de trei ani, care ajunge în 12 februarie 2028. Astăzi, 18 noiembrie 2026, din termenul legal mai rămâneau 451 de zile, adică un an, două luni și 25 de zile, până la 12 februarie 2028.
Și Valeriu Nicolae, prin Asociația Casa Bună, pe care a fondat-o, a cerut în septembrie 2023 verificarea averii lui Klaus Iohannis. Sesizarea semnala neconcordanțe în veniturile declarate, solduri bancare rotunjite, lipsa terenurilor din declarații și dispariția unui apartament de 166 mp din lista proprietăților.
Agenția Națională de Integritate (ANI) a invocat atunci regula specială pentru președintele în funcție. În timpul mandatului, controlul putea începe doar la cererea lui Iohannis sau în baza unei hotărâri votate de majoritatea deputaților și senatorilor.
Potrivit informațiilor NewsCenter.ro, agenția nu începuse evaluarea nici la 18 noiembrie 2026.
ANI invocă confidențialitatea și când este întrebată dacă a început evaluarea
NewsCenter.ro a întrebat Agenția Națională de Integritate (ANI) dacă a început evaluarea averii fostului președinte și când a fost deschisă.
În răspunsul oferit NewsCenter.ro, nesemnat, ANI a refuzat să precizeze dacă a început verificarea averii și data la care s-a dispus activitate de control.
Agenția și-a motivat decizia de a refuza orice tip de comunicare prin referirea la faptul că „informațiile solicitate referitoare la activitatea de evaluare a inspectorilor de integritate nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public”.
ANI a mai invocat confidențialitatea prevăzută la art. 8 alin. (5) din Legea nr. 176/2010 și a îndrumat redacția către comunicatele și rapoartele de pe site-ul instituției. A invocat și regulile de conexare ori clasare a petițiilor repetate, fără să răspundă punctual la cele două întrebări care ni vizau nici activitatea de evaluarea a inspectorilor, nici ancheta în sine. Asta pentru că oricum demnitarii sau funcționarii verificați primesc notificări legate de activitatea ANI care îi privește.
Legea nr. 544/2001 obligă instituțiile publice să asigure accesul la informațiile de interes public și să organizeze activitatea de informare și relații publice. Prin răspunsul său, ANI aplică regula confidențialității inclusiv existenței unei evaluări și datei la care aceasta ar fi început. Agenția nu explică în ce fel comunicarea acestor două informații ar afecta verificările.
Legea prevede și informarea persoanei vizate. Dacă inspectorul identifică diferențe semnificative, trebuie să îi comunice situația și să o invite să își prezinte punctul de vedere. Așadar, persoana verificată poate afla despre evaluare înainte ca aceasta să se încheie.
Tentativa asociației Casa Bună de obliga ANI să verifice averea lui Iohannis
Casa Bună a încercat și în instanță să oblige ANI să pornească evaluarea cu ajutorul instanțelor, dar în timpul celui de-al doilea mandat de președinte al României al lui Klaus Iohannis.
În dosarul nr. 7955/2/2023, Curtea de Apel București a respins cererea Asociației Casa Bună, fondată de Valeriu Nicolae, de a obliga ANI să înceapă evaluarea în timpul mandatului lui Iohannis. Litigiul a pus în discuție regula specială din Legea nr. 115/1996, invocată de ANI. Averea președintelui poate fi cercetată după încetarea mandatului. În timpul acestuia, verificarea poate avea loc la cererea președintelui sau în baza unei hotărâri adoptate cu votul majorității deputaților și senatorilor.
Pe 15 octombrie 2026, Înalta Curte a respins definitiv recursul asociației. Litigiul a avut ca obiect obligarea ANI să deschidă evaluarea. Verificarea veniturilor, a conturilor și a proprietăților reclamate în sesizare rămâne de făcut de inspectorii de integritate, în termenul prevăzut de lege.
În sesizarea trimisă ANI în septembrie 2023, Casa Bună semnala neconcordanțe în veniturile declarate, solduri bancare rotunjite, lipsa terenurilor din declarații și dispariția unui apartament de 166 mp din lista proprietăților.
Venituri diferite pentru același an fiscal
Prima obiecție a Casei Bune privește veniturile lui Klaus și Carmen Iohannis.
Asociația a susținut că, în unele declarații depuse în același an, apar valori diferite pentru venituri care ar fi trebuit să acopere același an fiscal anterior. În alte cazuri, a semnalat valori identice pentru ani fiscali diferiți. Casa Bună a cerut și verificarea includerii tuturor veniturilor soției fostului președinte.
Compararea declarațiilor cu documentele fiscale ar putea lămuri dacă discrepanțele țin de perioada raportată, de o rectificare sau de venituri omise. Ca reper, în declarația depusă în mai 2024 figurau peste 186.000 de lei din indemnizația prezidențială, peste 49.000 de lei din salariul soției și aproape 80.000 de lei din chirii, cumulat pentru cei doi.
Apartamentul de 166 mp, scos din declarație după pierderea proprietății
Un apartament de 166 mp din Sibiu, dobândit în 1999, apărea în prima declarație de avere depusă de Iohannis ca președinte, în ianuarie 2015. În declarația din 14 iunie 2016, apartamentul nu mai apărea în lista proprietăților, iar Casa Bună a reclamat că ieșirea lui din patrimoniu nu fusese consemnată la rubrica dedicată bunurilor înstrăinate.
Este vorba despre spațiul de pe strada Nicolae Bălcescu, pierdut de familia Iohannis în urma unei hotărâri a Curții de Apel Brașov. Oficiul de Cadastru Sibiu a pus în aplicare hotărârea în aprilie 2016. Întrebarea pentru ANI este dacă și cum trebuia consemnată în declarație pierderea unui drept de proprietate prin hotărâre judecătorească.
Casa Bună a mai arătat că Iohannis a declarat în mod repetat case și apartamente, fără să înscrie terenuri la rubrica distinctă. Sesizarea ridică întrebarea dacă actele de proprietate și cărțile funciare arată că familia deținea terenuri aferente caselor sau cote de teren care trebuiau declarate. Tocmai aceste documente pot lămuri situația juridică a fiecărei proprietăți. Asociația afirmă că ANI a deschis evaluări în cazuri similare, privind alți demnitari.
Conturi cu solduri rotunde și case declarate fără terenuri
Asociația a semnalat că soldurile bancare apăreau frecvent ca sume rotunde și a cerut verificarea lor în raport cu extrasele de la data completării declarațiilor. A invocat și pragul de 5.000 de euro, care se aplică valorii cumulate a conturilor, depozitelor și instrumentelor financiare din rubrica respectivă.
Odată depășit pragul, analiza trebuie să urmărească toate pozițiile care intră în calcul, inclusiv cele mici. Prima declarație depusă la Cotroceni, în ianuarie 2015, indica economii în trei monede, de 117.000 de lei, 13.500 de euro și 9.000 de dolari. În declarația din mai 2024 figura un singur cont, cu un sold de 190.000 de lei. Cifrele provin din declarații depuse la nouă ani distanță.
Verificarea extraselor ar arăta dacă datele declarate corespund soldurilor și dacă au fost incluse toate conturile care trebuiau declarate, conform cererii asociației Casa Bună.
ANI este condusă de fostul consilier al europarlamentarului Mihai Tudose
ANI este condusă de Bogdan Alexandru Sticlosu, fost vicepreședinte al agenției din decembrie 2022.
Între decembrie 2017 și ianuarie 2018, a lucrat la cabinetul premierului Mihai Tudose în calitate de consilier pentru implementarea programelor cu finanțare nerambursabilă.
Senatul l-a numit președinte al ANI pe 26 mai 2026, pentru patru ani. Concursul din mai 2026 a urmat altor două proceduri pentru aceeași funcție, organizate în octombrie și decembrie 2025.
