Cel mai controversat dosar penal care îl vizează pe Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este cel în care acesta este acuzat că a încercat să distrugă echipamente de supraveghere montate în locuința în care se află sub control judiciar. NewsCenter.ro a întrebat procurorii dacă este vorba despre echipamente prin care procurorii adunau probe sau despre camere și microfoane pentru ca Georgescu să respecte măsura controlului judiciar. Pe scurt, conform procurorilor, Călin Georgescu a fost pus sub acuzare nu doar pentru distrugerea echipamentelor descoperite, ci pentru că a fost informat de montarea acestora cu respectarea legislației și a ales apoi să le deterioreze.
DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) precizează, într-un răspuns pentru NewsCenter.ro, că aparatura vizată în dosarul lui Călin Georgescu servea supravegherii tehnice audio-video dintr-un dosar penal. Procurorii cercetează presupuse tentative: deteriorarea echipamentelor și alterarea datelor nu s-au produs. Ancheta continuă, fără o trimitere în judecată anunțată în această cauză.
Ancheta privește verificările care ar fi fost efectuate pe 26 septembrie 2026 la locuința lui Georgescu din Mogoșoaia, după percheziția realizată de DIICOT pe 21 septembrie. Potrivit procurorilor, un bărbat de 35 de ani, identificat în relatările de presă drept Vlad-Alin Zamfir, ar fi scanat imobilul la solicitarea fostului candidat la Președinție. Scopul presupus ar fi fost identificarea aparaturii anchetatorilor și afectarea funcționării acesteia.
În acest context, Georgescu este cercetat și pentru presupuse fapte de instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, instigare la tentativă de alterare a integrității datelor informatice și instigare la perturbarea funcționării sistemelor informatice.
Motivul decisiv care ar fi dus la acuzarea lui Georgescu: acesta a fost informat de supravegherea anchetatorilor
Procurorii explică faptul că este vorba de mijloace de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare pentru supraveghere tehnică. Mai mult, instituția precizează că deteriorarea aparaturii și alterarea datelor nu s-au produs, fiind cercetate presupuse tentative.
În prima parte a răspunsului, DIICOT prezintă încadrarea juridică a faptelor investigate.
„Urmare a solicitării dumneavoastră, vă comunicăm că, astfel cum s-a precizat în comunicatul de presă din data de 21 octombrie 2026, cercetările efectuate în cauză privesc săvârșirea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (autorat și instigare) și tentativă la infracțiunile de alterarea integrității datelor informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice”, a transmis instituția.
În comunicatul din 21 octombrie, DIICOT arătase că suspecții cunoșteau efectuarea percheziției și punerea în aplicare a unor măsuri de supraveghere tehnică. Această afirmație nu stabilește însă că Georgescu știa unde erau amplasate dispozitivele sau ce echipamente concrete ar fi existat în locuință.
Ce ar fi urmărit verificările și ce nu s-a produs
În continuarea răspunsului către NewsCenter.ro, procurorii explică obiectivul pe care îl atribuie activităților cercetate. Precizarea privește înregistrările audio-video și sistemele folosite pentru supraveghere tehnică, nu localizarea unei persoane printr-o brățară electronică.
„Din actele de urmărire penală a reieșit că activitățile cercetate au avut ca scop identificarea mijloacelor tehnice de înregistrare audio-video utilizate de organele judiciare, precum și alterarea datelor informatice ori perturbarea funcționării sistemelor informatice folosite pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică. Precizăm că rezultatul urmărit, respectiv alterarea datelor informatice și perturbarea ori deteriorarea mijloacelor tehnice utilizate de organele judiciare, nu s-a produs, din motive independente de voința suspecților”, a precizat DIICOT.
Ultima parte a răspunsului explică refuzul instituției de a comunica informații suplimentare despre operațiunea de supraveghere.
„În ceea ce privește modalitatea concretă de punere în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, nu pot fi comunicate informații suplimentare, întrucât divulgarea acestora ar putea periclita rezultatul anchetei penale în curs, în condițiile art. 12 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”, a comunicat DIICOT.
Cum a fost contestată acuzația
În apărarea lui Călin Georgescu, avocatul lui Georgescu a argumentat că acesta primise numeroase cadouri, icoane și obiecte de artă, iar verificările trebuiau să excludă existența unor dispozitive care l-ar fi putut fotografia sau filma în ipostaze intime.
Avocatul său a mai invocat un mandat de supraveghere tehnică, despre care a susținut că permitea înregistrări doar în mediul ambiental public, nu și în locuința clientului său.
În legătură cu aceste anchete, Georgescu a mai afirmat că vrea să își demonstreze nevinovăția în fața românilor și a familiei, în special a copiilor săi, despre care a spus că suferă din cauza situației.
Dosarele care-l vizează pe Călin Geogescu
Dosarul aparaturii de supraveghere este una dintre cele cinci cauze principale prezentate public în relatările recente despre situația penală a lui Georgescu. Stadiile lor diferă: unele au ajuns în instanță, altele sunt încă în urmărire penală.
Dosarul alegerilor
În cauza legată de evenimentele de după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Georgescu a fost trimis în judecată alături de Horațiu Potra și alți 20 de inculpați. Acuzațiile sale sunt de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată. Denumirea juridică privește ordinea constituțională, fiind mai precisă decât formularea generală „perturbarea ordinii publice”. În august 2026, Înalta Curte a confirmat începerea judecății.
Procurorii leagă acuzațiile de întâlnirea dintre Georgescu și Potra din 7 decembrie 2024 și de presupusul plan de acțiuni violente ulterior anulării scrutinului. Georgescu a contestat faptele. La termenul din 11 noiembrie 2026, procesul de la Curtea de Apel București a fost amânat pentru 2 decembrie.
Promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid
Un alt proces se desfășoară la Judecătoria Sectorului 1. Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război, precum și a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. Acuzația privește cinci acte materiale din perioada 2020-2025. La termenul din 3 noiembrie 2026, el s-a declarat nevinovat și a cerut procedura obișnuită de judecată. Următorul termen a fost stabilit pentru 15 decembrie.
Dosarul înșelăciunii pentru care a fost închis preventiv
În dosarul presupusei înșelăciuni, DIICOT a dispus pe 11 noiembrie 2026 trimiterea în judecată a lui Georgescu și a lui Ionel Rusen, la Tribunalul Ilfov, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Data rezultă dintr-o precizare ulterioară a instituției.
Potrivit acuzației, omul de afaceri Răzvan Leu ar fi plătit garanții de aproximativ 1,1 milioane de euro pentru un credit promis, dar neacordat. Procurorii susțin că Georgescu ar fi coordonat gruparea. Apărarea a argumentat că operațiunile reprezentau raporturi contractuale și plata pentru închirierea unei garanții bancare, nu o înșelăciune.
Utilizarea simbolurilor fasciste
Separat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea îl cercetează pentru utilizarea simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, după un presupus salut legionar făcut în public în octombrie 2025. Audierea sa în calitate de suspect a fost relatată pe 22 octombrie 2026. Nici în această cauză nu a fost identificat un anunț public de trimitere în judecată.



