Cele mai importante 30 de motive pentru băncile au primit amenzi de 700 de milioane de euro. Raportul Consiliului Concurenței din investigația ROBOR

NewsCenter.ro a studiat raportul de investigație al Consiliului Concurenț care probează, în opinia instituției, cum 11 bănci au coordonat timp de șase ani rata la care românii își plătesc creditele. Băncile au anunțat că vor contesta raportul și amenzile în instanță.

Raportul de 540 de pagini prin care Consiliul Concurenței a justificat cea mai mare amendă din istoria sistemului bancar românesc, de 700 de milioane de euro, a fost obținut de NewsCenter.ro de la părțile implicate. Documentul conține mai multe motive pentru care Consiliului Concurenței a decis să amendeze băncile. NewsCenter.ro încearcă să prezinte care sunt cele mai importante motive pentru care inspectorii autorității concurențiale au considerat că trebuie aplicate sancțiuni. Reamintim, că o mare parte dintre bănci au anunțat că vor ataca amenzile și raportul de sancțiune în instanță.

Totodata, rata de câștig a proceselor de către Consiliul Concurenței este de peste 90% așa cum reiese din raportul instituției. De altfel, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a transmis băncilor că le așteaptă în instanță, în cadrul unui interviu pentru Hotnews.

Documentul excel actualizat în timp real prin care fixau ROBOR-ul băncile sancționate

Raportul semnat în aprilie 2026 de echipa de investigație a autorității de concurență, descrie cum zece bănci – la care s-a adăugat ulterior Libra Internet Bank – au coordonat, începând cu noiembrie 2018, nivelul indicelui ROBOR, rata de referință de care depind dobânzile a milioane de credite în lei.

Pe 7 iunie 2026, Consiliul Concurenței a anunțat decizia finală: amenzi totale de 3,73 miliarde de lei – aproximativ 710 milioane de euro – adoptate în unanimitate de Plenul instituției.

NewsCenter.ro anunțase în premieră, încă din 26 mai, că dosarul se îndreaptă spre sancționarea băncilor.

Raportul studiat de mica noastră redacție noastră arată că băncile nu au acționat prin comunicări directe interzise, ci printr-un mecanism mai subtil: o fereastră Excel comună, accesibilă în timp real tuturor participanților la fixing, le permitea să vadă cotațiile concurenților și să și le ajusteze în consecință. Efectele estimate ale manipulării depășesc 2 miliarde de lei – și aceasta doar pentru perioada noiembrie 2021-noiembrie 2023, calculată în mod conservator.

Motivele pentru care băncile sunt sancționate

Consiliul Concurenței a finalizat în aprilie 2026 un raport de investigație de 540 de pagini care documentează modul în care 11 bănci din România au manipulat, timp de peste șase ani, indicele de referință ROBOR – rata la care se calculează dobânda pentru milioane de credite ale românilor.

Amenzile aplicate fiecărei bănci (decizia din 7 iunie 2026):

Cum s-au calculat amenzile

Raportul de investigație studiat de NewsCenter.ro explică în detaliu formula prin care echipa Consiliului Concurenței a propus sancțiunile. Punctul de plecare este gravitatea faptei: întrucât coordonarea ROBOR este clasificată drept cartel – cea mai gravă formă de înțelegere anticoncurențială – cuantumul de bază a fost stabilit la 8% din cifra de afaceri globală a fiecărei bănci, maximul din intervalul recomandat pentru fapte grave.

La aceasta s-a adăugat câte 5% pentru fiecare an de participare la încălcare, încadrată ca „lungă durată” – peste cinci ani pentru majoritatea băncilor. În 2plus, toate băncile au primit o majorare de 10% drept circumstanță agravantă, pentru că au continuat fapta și după declanșarea investigației în octombrie 2022.

Nicio bancă nu a beneficiat de circumstanțe atenuante. Suma rezultată – 11,88% pentru majoritatea, respectiv 11,44% pentru Intesa Sanpaolo și OTP – depășea plafonul legal de 10% din cifra de afaceri totală prevăzut de Legea concurenței, motiv pentru care amenzile finale au fost reduse automat la acest prag.

Amenzile propuse ajung la 10% din cifra de afaceri globală pe România a fiecărei bănci. Iată de ce.

1. Un cartel de tip „înțelegere prețuri” între principalele bănci din sistem

Investigația a stabilit că BCR, BRD, Banca Transilvania, ING, Raiffeisen, Exim Banca Românească, CEC Bank, UniCredit, OTP, Intesa Sanpaolo și Libra Internet Bank au realizat o înțelegere anticoncurențială gravă – un cartel – prin care au coordonat în mod concertat nivelul ROBOR, adică prețul la care se împrumută între ele și, implicit, dobânzile plătite de clienți.

Fapta încalcă atât Legea concurenței (art. 5), cât și dreptul european (art. 101 din TFUE), conform raportului.

2. Manipularea a început din noiembrie 2018 și continuă și în prezent

Comportamentul anticoncurențial a debutat la finalul anului 2018 și, conform raportului, nu a încetat nici la momentul finalizării investigației, în 2026.

Aceasta constituie o „încălcare de lungă durată” – peste 5 ani de participare continuă – ceea ce a determinat propunerea unui cuantum de amendă suplimentar de 5% pe an de participare, adăugat la sancțiunea de bază.

3. Toate băncile au continuat fapta chiar și după declanșarea investigației

Investigația Consiliului Concurenței a fost pornită în octombrie 2022. Cu toate acestea, nicio bancă nu a încetat comportamentul anticoncurențial după ce a aflat că este investigată.

Această continuare a faptei după declanșarea procedurii reprezintă o circumstanță agravantă reținută explicit împotriva fiecărei bănci, majorând cuantumul amenzii cu 10%.

4. Cotațiile ROBOR nu erau independente – băncile le vedeau în timp real pe ale concurenților

Prin intermediul unui fișier Excel comun, toate băncile puteau vedea în timp real, în perioada de fixing (intervalul 10:30-11:00), cotațiile tuturor celorlalți participanți.

Practic, fiecare bancă știa la ce preț cotează concurenții înainte ca prețul final să fie stabilit – și își ajusta propriile cotații în funcție de acestea. Independența procesului era iluzorie.

5. Băncile și-au modificat cotațiile în funcție de cele ale concurenților – dovada coordonării

Raportul arată că traderii băncilor nu doar vedeau cotațiile concurenților, ci le și foloseau activ pentru a-și calibra propriile contribuții.

Existau chiar proceduri interne care le cereau angajaților să raporteze conducerii situațiile în care cotațiile lor nu erau aliniate cu cele ale celorlalți participanți – confirmând că norma era convergența, nu independența.

6. Procedurile interne ale băncilor cereau explicit coordonarea – nu independența

Documentele de la dosarul cauzei arată că mai multe bănci aveau proceduri interne prin care trezorierii erau obligați să explice conducerii de ce cotațiile lor difereau de ale concurenților în ziua respectivă.

Aceste proceduri, în loc să garanteze independența cerută de Regulamentul european BMR, transformau alinierea la concurenți într-o obligație internă.

7. Fereastra de fixing a fost prelungită de la 15 la 30 de minute tocmai pentru a facilita coordonarea

Intervalul de fixing a fost extins în 2019 de la 15 la 30 de minute, la cererea și cu acordul colectiv al băncilor participante, invocat oficial ca remediere a unor „dificultăți tehnice”.

Ancheta a stabilit că, în realitate, o fereastră mai lungă facilitează coordonarea: fiecare bancă are mai mult timp să observe cum cotează concurenții și să-și ajusteze propria poziție în consecință.

8. Regulile fixingului au fost redactate chiar de băncile implicate – și în favoarea lor

Băncile participante la fixing ROBOR s-au implicat activ, începând cu 2018, în redactarea „Regulilor privind stabilirea ratelor de referință ROBID și ROBOR”, documentul care guvernează însuși procesul pe care l-au manipulat. Au discutat detalii, au operat modificări cu „track-changes” și au agreat împreună forma finală a regulilor ce li se aplicau – fără niciun filtru obiectiv care să le separe interesele de procesul de reglementare.

9. Au stabilit în comun „factorii care influențează ROBOR” – un document anticoncurențial distribuit public

Băncile au elaborat și semnat împreună un document intitulat „Factorii care influențează ROBOR”, prin care au convenit că ori de câte ori „piața” se așteaptă la creșteri ale inflației, ROBOR va crește automat.

Documentul a fost publicat ulterior pe site-urile băncilor și ale asociațiilor de profil – transformând o decizie de cartel într-un „adevăr al industriei”, transparent și asumat public.

10. „Piața” din document erau chiar ele – băncile care fixau ROBOR

Raportul subliniază o ironie devastatoare: atunci când documentul menționează „așteptările pieței privind inflația” ca factor ce determină creșterea ROBOR, „piața” nu este un actor extern sau un mecanism obiectiv – este tocmai grupul de bănci investigat. Ele decid ce „așteptări” există, apoi cresc ROBOR pe baza propriilor estimări pe care le-au convenit între ele.

11. Creșterile ROBOR nu au corelat cu inflația reală – datele o demonstrează

Analiza economică din raport arată că, în perioada 2018-2024, evoluția ROBOR nu a urmat evoluția reală a inflației. Dacă mecanismul ar fi funcționat corect și independent, corelația ar fi trebuit să existe.

Absența ei demonstrează că ROBOR reflecta decizia coordonată a băncilor, nu condițiile obiective ale pieței monetare.

12. Întâlniri informale („ACI beer”) organizate special între trezorierii băncilor concurente

Băncile au organizat întâlniri informale la restaurant – denumite în dosarul cauzei „ACI beer” – la care participau trezorierii, adică exact angajații care cotează zilnic ROBOR.

Aceste întâlniri, aprobate la nivel ierarhic superior, sunt catalogate de jurisprudența europeană drept cu risc ridicat de coluziune. Normele bancare (Norma BNR 4/1995) interzic explicit vizitele reciproce ale personalului băncilor concurente fără aprobare scrisă.

13. Au existat întâlniri separate și pentru conducerea superioară a băncilor

Pe lângă întâlnirile trezorierilor, raportul documentează și întâlniri informale organizate între reprezentanți cu putere de decizie superioară ai băncilor. Coordonarea nu era, deci, limitată la nivelul operațional – era asumată și la nivel de management.

14. Au redactat în comun „Rapoarte de piață” cu previziuni concordante

În perioada 2020-2021, mai multe bănci au elaborat în comun o serie de documente numite „Raport piață”, care sintetizau „așteptările pieței” cu privire la lichiditate, inflație și dobânzi. Aceste documente erau rodul unor discuții purtate între reprezentanții băncilor concurente, în urma cărora se convenea o viziune comună – care apoi era prezentată conducerii și influența cotațiile de fixing.

15. Băncile își semnalau reciproc intenția de a crește ROBOR prin mesaje publice

O dată stabilit că „așteptările de creștere a inflației” determină automat creșterea ROBOR, trimiterea unui mesaj public de tipul „estimăm că inflația va crește” devenea, în fapt, un semnal clar că banca respectivă urma să coteze mai sus la fixing.

Raportul documentează că băncile publicau astfel de estimări prin comunicate de presă, interviuri și platforme de tranzacționare (Bloomberg/Refinitiv), iar celelalte bănci le luau în considerare și le prezentau conducerii.

16. Procedurile anti-coluziune ale băncilor erau formale, nu reale

Fiecare bancă investigată avea proceduri interne care interziceau discuțiile cu concurenții în perioada de fixing. Pe hârtie, aceasta părea conformitate cu Regulamentul european BMR. În realitate, aceleași proceduri permiteau (și chiar cereau) vizualizarea în timp real a cotațiilor concurenților prin fereastra Excel comună. Regulamentul BMR, concluzionează raportul, sancționează nu absența regulilor scrise, ci insuficiența lor practică.

17. Nicio bancă nu a cerut vreodată ca fereastra de contribuție să fie opacă

Un element-cheie al investigației: nicio bancă nu a solicitat vreodată BNR sau agentului de calcul Refinitiv să fie eliminată posibilitatea de vizualizare în timp real a cotațiilor celorlalți participanți.

Deși toate știau că văd cotațiile concurenților și că și concurenții le văd pe ale lor, niciuna nu a contestat, nu a semnalat problema și nu a renunțat la statutul de participant la fixing – drept pe care îl aveau oricând.

18. La EURIBOR, cotațiile sunt complet opace în timpul fixingului – la ROBOR nu

Raportul face o comparație directă cu EURIBOR, indicele european echivalent. La EURIBOR, băncile participante au acces exclusiv la propria fereastră de contribuție în intervalul de cotare.

Cotațiile celorlalți devin vizibile abia după finalizarea fixingului, în format agregat. Băncile românești cunoșteau această diferență – ele operează simultan în piețele EURIBOR – și nu au cerut niciodată același standard pentru ROBOR.

19. Cotațiile din perioada fixingului sunt „ferme”, nu orientative – deci prețuri reale manipulate

Ancheta a stabilit că, în conformitate cu regulile fixingului, cotațiile furnizate în intervalul 10:30-11:00 nu sunt orientative, ci ferme: băncile sunt obligate să tranzacționeze la acele niveluri timp de 15 minute după publicarea ROBOR.

Aceasta înseamnă că vizualizarea în timp real a cotațiilor concurenților nu este un schimb de informații „ipotetice”, ci accesul la prețurile ferme la care un concurent va tranzacționa – informație care, în orice altă piață, ar fi strict confidențială.

20. Efectele manipulării depășesc 2 miliarde de lei – estimate conservator

Analiza economică din raport estimează că, în perioada noiembrie 2021-noiembrie 2023, efectele directe ale manipulării ROBOR la nivelul întregii piețe bancare depășesc 2 miliarde de lei.

Estimarea este declarată conservatoare: include doar soldurile creditelor cu dobândă variabilă indexată la ROBOR pe maturitățile de 1, 3, 6 și 12 luni, fără a include carduri de credit, factoringul sau efectele indirecte.

21. Efectele se propagă și dincolo de creditele cu ROBOR direct

Raportul identifică efecte indirecte semnificative: credite cu dobândă fixă, descoperit de cont, carduri de credit și linii de credit cu „dobânda de referință a băncii” – toate sunt influențate indirect de nivelul ROBOR, prin costul banilor în lei și curba de randament.

Niciuna dintre acestea nu a fost inclusă în estimarea principală de 2 miliarde de lei.

22. Ponderea veniturilor din dobânzi a crescut semnificativ la toate băncile în 2022-2023

Un indicator suplimentar al manipulării: ponderea veniturilor din dobânzi în veniturile totale ale celor 10 bănci din fixing a crescut sincron în 2022-2023, atingând 82% – față de 71-74% în perioada 2019-2021.

Această creștere uniformă, la toate băncile din panel și exact în perioada de creșteri accentuate ale ROBOR, nu se mai regăsește în niciun alt an al perioadei analizate (2019-2024).

23. Manipularea a afectat și piața titlurilor de stat și licitațiile Ministerului Finanțelor

ROBOR și piața titlurilor de stat sunt interconectate, iar ancheta a arătat că nivelul ROBOR a influențat cotațiile la fixingul pentru titlurile de stat – un mecanism paralel, organizat după aceleași reguli deficitare.

Mai mult, băncile participau la licitațiile Ministerului Finanțelor cu oferte situate înăuntrul intervalului stabilit la fixingul titlurilor de stat, ceea ce înseamnă că manipularea ROBOR s-a propagat și în finanțarea datoriei publice.

24. Fixingul titlurilor de stat funcționează după aceleași reguli cu același risc de manipulare

Raportul avertizează că mecanismul de fixing pentru titlurile de stat reproduce structura fixingului ROBOR: aceeași vizibilitate în timp real a cotațiilor, aceleași bănci participante, aceleași riscuri de coordonare. Decizia de investigare poate fi extinsă și în această direcție dacă Ministerul Finanțelor nu modifică regulile.

25. BNR a cerut în 2021 remedierea problemelor – băncile au ignorat solicitarea

Prin adresa nr. XXVII/1/558 din 12 aprilie 2021, BNR a solicitat băncilor participante la fixing să respecte Regulamentul BMR și să instituie mecanisme reale de control, pentru ca ROBOR să nu fie manipulat. Raportul arată că această solicitare nu a produs nicio schimbare în comportamentul băncilor, care au continuat coordonarea neafectată.

26. Doi angajați BNR conduceau simultan asociația bancară (ACI) care gestiona fixingul

Pe parcursul perioadei investigate, doi funcționari BNR – Victor Andrei, director în BNR, și Iancu Cuțumișu, șef de serviciu – ocupau funcții de conducere în cadrul ACI România (Asociația Piețelor Financiare), asociația care a facilitat redactarea comună a regulilor de fixing și a documentelor anticoncurențiale.

Conflictul de interese este flagrant: persoanele angajate să supravegheze piața participau, în calitate personală, la structurile prin care piața era coordonată.

27. Băncile au votat ca angajații BNR să fie incluși în conducerea ACI

Raportul documentează că chiar băncile investigate au propus și votat ca angajații BNR – instituția care administrează ROBOR – să ocupe funcții în conducerea ACI România.

Aceasta a creat un mecanism prin care reglementatorul era, de facto, cooptat în structura asociativă a jucătorilor din piață, ceea ce a facilitat adoptarea unor reguli de fixing convenabile băncilor.

28. Investigația a fost extinsă și la Libra Internet Bank, după ce a intrat în panelul de fixing

Investigația inițiată în octombrie 2022 viza 10 bănci. Ulterior, prin ordinul din noiembrie 2025, a fost extinsă și la Libra Internet Bank, care a intrat în panelul ROBOR după ce OTP Bank a fost absorbită de Banca Transilvania.

Durata mai scurtă de participare a Libra a dus la o metodă diferită de calcul al amenzii (1% pe an, față de 5% pe an pentru băncile cu participare de lungă durată).

29. OTP Bank a fost radiată, dar răspunderea a trecut la Banca Transilvania prin fuziune

OTP Bank România a fost absorbită de Banca Transilvania în 2024 și radiată din registru în februarie 2025.

Raportul aplică principiul european al „succesiunii economice”: Banca Transilvania devine răspunzătoare pentru fapta comisă de OTP Bank pe durata participării acesteia la fixing. Banca Transilvania preia, astfel, atât activele și pasivele, cât și răspunderea contravenșională a entității absorbite.

30. Amenzile propuse: 10% din cifra de afaceri globală pentru nouă bănci, fără circumstanțe atenuante

Echipa de investigație a propus un cuantum de 8% din cifra de afaceri pentru gravitatea faptei (maximum recomandat pentru o faptă de cartel), la care se adaugă 5% pe an de participare și 10% circumstanțe agravante (continuarea faptei după declanșarea investigației).

Rezultatul – 11,88% pentru băncile cu participare de lungă durată – depășește plafonul legal de 10% prevăzut de Legea concurenței, ceea ce înseamnă că amenzile finale vor fi reduse automat la 10% din cifra de afaceri. Nicio bancă investigată nu a beneficiat de circumstanțe atenuante.