După ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a câștigat la Înalta Curte de Casație și Justiție procesul prin care cerea Guvernului să achite restanțele salariale ale magistraților, în valoare de aproximativ un miliard de euro, au apărut reacții imediate, în timp ce sumele ridică presiuni serioase asupra bugetului de stat. Ministrul desemnat al Justiției, Radu Marinescu de la PSD a declarat deja că va plăti suma, în timp ce reprezentanții ÎCCJ au declarat că ar accepta și titluri de stat.
Procesul a fost deschis de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a cerut Guvernului și Ministerului Finanțelor să aloce, în 10 zile, sumele datorate magistraților ca drepturi salariale restante, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Cauza a fost înregistrată rapid și soluționată într-un singur termen de Curtea de Apel București, prin judecătoarea Ramona Bușu.
Suma, care apare în motivarea deciziei, este de 5.223.970.000 de lei, adică 1 miliard de euro. Reprezintă tranșa pe 2026 a restanțelor salariale ale magistraților.
Sentința prevede un termen maxim de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru virarea fondurilor, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este nevoie. Pentru întârzieri sunt stabilite penalități de 1% pe zi din suma datorată. Asta înseamnă circa 10 milioane de euro în plus pentru fiecare zi de tergiversare.
Plata integrală sau titluri de valoare
Imediat după pronunțare, purtătorul de cuvânt al ICCJ, Victor Alistar, a propus ca banii să fie plătiți dintr-o singură tranșă. Totuși, el a precizat că magistrații ar accepta și alte forme de stingere a datoriei. „Modalitățile de stingere a obligațiilor bugetare pe care statul le are față de terți sunt multiple. Poate să fie plata efectivă, poate să fie, spre exemplu, emiterea unor titluri de valoare în circulație, cu o scadență la un anumit moment dat”, a declarat Alistar la sediul instanței supreme.
Ministrul Justiției: „Vom căuta căile prin care să găsim o soluție”
Ministrul Justiției desemnat de PSD, Radu Marinescu, a declarat că sumele vor fi plătite și că Guvernul îi va invita la discuții pe reprezentanții magistraților. „Pe cine chemăm? Pe creditori, ca să-i numesc așa, adică pe cei care trebuie să încaseze aceste sume, prin reprezentanții lor. Având în vedere că este o hotărâre judecătorească obligatorie, așa cum a spus și domnul premier, vom căuta căile prin care să găsim o soluție pentru achitarea acestor sume de bani, potrivit hotărârii judecătorești.”
Întrebat ce s-ar putea schimba față de mandatele anterioare, Marinescu a subliniat că ministrul Justiției nu poate interveni asupra deciziilor instanțelor. „Ce putem face noi, reprezentanții Executivului, este să reglăm, prin proiecte de lege bune, rezonabile și articulate, anumite chestiuni, iar apoi Parlamentul să adopte legi care să nu mai permită astfel de situații. Dar noi discutăm acum despre niște hotărâri obligatorii, definitive, și trebuie să găsim căile pentru a le achita. Vom discuta cu reprezentanții magistraturii.”
Premierul desemnat: presiune pe bugetul de stat
Premierul desemnat, Luca Niculescu, a avertizat că suma pune presiune pe bugetul de stat. Proiectul de buget pe 2026 prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu circa 50% mai mult decât în anul precedent, în special pentru plata acestor drepturi. Guvernul a decis însă amânarea unei părți din plăți. Fondurile au fost redirecționate către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Cât ar primi fiecare magistrat
Potrivit calculelor Cotidianul, în România erau în 2025 aproximativ 4.500 de judecători, 2.800 de procurori și 5.500 de foști magistrați pensionați. Foștii magistrați beneficiază și ei, pentru că pensiile lor sunt indexate în funcție de salariile magistraților în activitate. Împărțită la toți beneficiarii, tranșa de 1 miliard de euro înseamnă în medie aproximativ 78.000 de euro de persoană, adică circa 408.000 de lei, pe lângă salariile anuale. Dacă se ia în calcul întreaga datorie istorică, de circa 2 miliarde de euro, media urcă la aproape 150.000 de euro pe magistrat.
Cum s-a ajuns aici
În 2023, ICCJ și Parchetul General au decis ca salariile judecătorilor și procurorilor să crească retroactiv pe cinci ani, între 2018 și 2023. Restanțele istorice către magistrați se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, adică circa 2 miliarde de euro, din care o parte a fost deja achitată în tranșe anterioare.
Un judecător de curte de apel are un venit net de 16.309 lei, care poate ajunge la 20.345 de lei după 20 de ani de activitate. Magistrații pensionați au cea mai mare pensie medie din țară, de 25.443 de lei lunar, față de 2.770 de lei, cât este pensia medie.
Magistrații, doar o parte din problema litigiilor salariale
Datele prezentate de ICCJ arată că problematica litigioasă privind drepturile salariale din sectorul public are o amploare mult mai mare și nu privește doar hotărâri de recunoaștere a drepturilor magistraților. În total, 402.926 de persoane sunt implicate în aproximativ 84.000 de dosare.
Magistrații sunt 6.817. Cei mai mulți reclamanți sunt din învățământ (171.190), justiție (45.367), MAI (30.919), finanțe publice, ANAF și vamă (24.982) și sănătate (24.171).
Diferența față de mediul privat este uriașă. Doar aproximativ 7.957 de persoane (2%) sunt salariați din privat, față de circa 395.000 din sectorul public. Raportat la numărul de angajați, adică aproximativ 1,2 milioane de bugetari și 4,3 milioane de salariați în privat, unul din trei bugetari ar fi în litigiu pentru drepturi salariale, față de unul din 540 de angajați din privat. Rata litigiilor din sectorul public este de aproape 180 de ori mai mare, potrivit calculelor Presshub.ro
