Judecătoarele Nicoleta-Laura Uce și Lavinia Tălpășanu vor soluționa cererea de revizuire privind decizia referitoare la falimentul Succes Nic Com, compania deținută de Nicolae Sarcină, soțul vicepreședintei Curții de Apel Craiova, Laura-Mihaela Sarcină. Într-un răspuns transmis NewsCenter.ro, instanța explică de ce alte două magistrate s-au abținut, ce garanții de independență au judecătorii și de ce conducerea administrativă a Curții nu poate solicita strămutarea procesului.
Succes Nic Com se află în insolvență din 2015, iar ANAF a cerut intrarea companiei în faliment, invocând obligații fiscale de aproape 119 milioane de lei. Deși Curtea de Apel Craiova a dispus în martie trimiterea cauzei la Tribunalul Gorj pentru deschiderea procedurii, desemnarea lichidatorilor a fost amânată. Între timp, firma a atacat hotărârea, iar soția proprietarului a devenit vicepreședintă a instanței care judecă revizuirea.
NewsCenter.ro a prezentat anterior situația Succes Nic Com și demersurile judiciare prin care compania contestă hotărârea din 31 martie 2026 privind trecerea la faliment. Cererea de revizuire formează obiectul dosarului nr. 1237/54/2026, cu termen la 20 octombrie 2026.
Precizările instanței vin în contextul în care Laura-Mihaela Sarcină, soția proprietarului companiei, a devenit vicepreședintă delegată a Curții de Apel Craiova. Această împrejurare nu dovedește o intervenție a magistratei în dosar. În răspunsul nr. 46977/56IP din 15 octombrie 2026, Curtea prezintă motivele abținerilor și limitele atribuțiilor conducerii administrative. Redăm mai jos integral textul răspunsului, organizat tematic.
Revizuirea de 120 de milioane de lei
Cererea de revizuire prin care Succes Nic Com încearcă să schimbe hotărârea privind trecerea la faliment este înregistrată la Curtea de Apel Craiova sub numărul 1237/54/2026 și are termen la 20 octombrie 2026. Dacă decizia falimentului este menținută, familia Sarcină ar urma să fie datoare cu 120 de milioane de lei, cât sunt creanțele Succes Nic Com.
Compania contestă decizia din 31 martie 2026, prin care instanța a trimis cauza judecătorului-sindic de la Tribunalul Gorj pentru deschiderea falimentului. Judecătoarele Cristina-Iuliana Curuia și Irina-Olivia Călinescu s-au abținut deoarece pronunțaseră hotărârea atacată.
După admiterea abținerilor, dosarul a fost repartizat aleatoriu completului C3A-comercial, format din Nicoleta-Laura Uce și Lavinia Tălpășanu. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, iar simpla înregistrare a cererii nu înseamnă anularea deciziei contestate. Solicitarea companiei de suspendare a executării acesteia a fost respinsă definitiv la 6 octombrie.
Cine va judeca revizuirea și de ce s-au abținut primele două judecătoare
Curtea de Apel Craiova precizează că abținerile judecătoarelor Cristina-Iuliana Curuia și Irina-Olivia Călinescu au avut legătură cu participarea lor la pronunțarea hotărârii contestate. Cele două magistrate soluționaseră cauza în care a fost pronunțată decizia atacată acum prin revizuire.
„Doamnele judecător Cristina-Iuliana Curuia și Irina-Olivia Călinescu au formulat declarație de abținere în temeiul dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă (conform cărora «Judecătorul care a pronunțat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a soluționat cauza nu poate judeca aceeași pricină în apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire și nici după trimiterea spre rejudecare, cu excepția cazului în care este chemat să se pronunțe asupra altor chestiuni decât cele dezlegate de instanța de apel sau, după caz, de recurs.»), fiind judecătorii care au pronunțat decizia împotriva căreia a fost declarată calea extraordinară de atac a revizuirii, ce face obiectul dosarului nr. 1237/54/2026”, explică instanța.
După admiterea abținerilor, cauza a fost distribuită unui alt complet. Curtea indică atât modalitatea de repartizare, cât și numele magistratelor care urmează să soluționeze cererea.
„Dosarul nr. 1237/54/2026 a fost repartizat aleatoriu după admiterea declarației de abținere completului nr. C3A-comercial, în compunerea căruia sunt doamnele judecător Nicoleta-Laura Uce și Lavinia Tălpășanu”, se precizează în răspunsul Curții.
Imparțialitatea judecătorilor și aparența de imparțialitate
În privința imparțialității, instanța arată că obligațiile magistraților privesc inclusiv modul în care activitatea lor poate fi percepută.
„Realizarea justiției nu este un act subiectiv, pro causa, al judecătorului, ci unul obiectiv, imparțial, derivat din raportarea la lege a situației de fapt și din supunerea judecătorului față de lege, iar abaterea de la aceste rigori, bazată pe motive de subiectivitate, poate fi sancționată prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii judecătorești.
Principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității ce caracterizează statul de drept.
Judecătorii își desfășoară activitatea cu bună-credință și în mod imparțial, asigurând inclusiv aparența de imparțialitate.”
Curtea enumeră apoi instrumentele procedurale prin care pot fi abordate îndoielile privind imparțialitatea: „Legea reglementează remedii pentru situațiile în care s-ar putea pune în discuție chiar și aparența de imparțialitate a judecătorilor (recuzare, abținere, strămutare), iar unul dintre aceste remedii este cel al strămutării la care faceți referire în cererea dumneavoastră, acesta contribuind la asigurarea caracterului efectiv al imparțialității judecătorilor, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil.”
Independența judecătorilor și obligația de a se supune legii
În răspunsul său, instanța prezintă și principiile constituționale care guvernează activitatea judecătorilor. Curtea subliniază că soluționarea cauzelor trebuie să se desfășoare fără presiuni sau intervenții, indiferent de persoana ori autoritatea de la care ar proveni acestea.
„Judecătorii sunt inamovibili, independenți și se supun numai legii. Ei soluționează cauzele în baza legii, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților, fără constrângeri, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții directe sau indirecte din partea oricărei persoane sau autorități.
Conform art.124 alin. (1) din Constituția României justiția se înfăptuiește în numele legii, iar potrivit art.126 alin. (1) din Constituție aceasta se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Așadar, instanțele judecătorești care înfăptuiesc justiția trebuie să respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care guvernează toate raporturile sociale deduse judecății. Dispozițiile constituționale consacră principiul legalității actului de justiție și se corelează cu prevederea art.16 alin.(2) din Constituție care prevede că «Nimeni nu este mai presus de lege» și cu cea a art.124 alin.(3) din Constituție, care prevede alte două principii constituționale: independența judecătorului și supunerea lui numai legii.”
Doar judecătorul interpretează legea
Instanța continuă explicația prin raportare la interpretarea legii și la fundamentarea hotărârilor: „Aceste dispoziții fundamentează activitatea instanțelor judecătorești, pe de o parte, și fixează poziția lor față de lege, pe de altă parte.
În activitatea sa de înfăptuire a justiției, judecătorul interpretează legea, realizând un echilibru între spiritul și litera ei, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, și o aplică raportului conflictual dedus judecății, soluționându-l printr-o hotărâre judecătorească, întemeiată pe un raționament juridic, care stabilește soluția judicioasă aplicabilă situației de fapt care a generat conflictul.”
Aplicând aceste principii dosarului Succes Nic Com, Curtea precizează: „Judecătorii învestiți cu soluționarea dosarului nr. 1237/54/2026, ca oricare alt judecător al instanței, beneficiază de toate garanțiile constituționale, legale și convenționale de inamovibilitate, independență și imparțialitate.”
Situațiile de incompatibilitățile
O altă parte a răspunsului privește situațiile de incompatibilitate și instrumentele prin care acestea sunt soluționate. Curtea arată că asemenea chestiuni sunt gestionate în cadrul procesului, potrivit normelor procedurale.
„Situațiile de incompatibilitate ale judecătorilor sunt gestionate exclusiv prin mecanismele și în condițiile procedurale prevăzute de Codul de procedură civilă”, transmite instanța.
În același timp, Curtea delimitează atribuțiile administrative de activitatea completului care judecă dosarul: „Conducerea administrativă a instanței nu are atribuții și nici posibilitatea legală de a interveni în activitatea de judecată sau de a aplica sancțiuni sau măsuri administrative în legătură cu soluțiile pronunțate de completul de judecată.”
Curtea de Apel nu poate cere strămutarea procesului
În privința strămutării, răspunsul explică natura acestui mecanism și persoanele care îl pot solicita. Curtea nu comunică o hotărâre de respingere a unei cereri de strămutare, ci motivele pentru care conducerea sa administrativă nu are calitatea procesuală necesară pentru a formula o asemenea cerere.
„Strămutarea procesului este o instituție procesuală prin care o instanță competentă potrivit regulilor generale de competență va fi desesizată de judecarea unei cauze în favoarea unei alte instanțe de același grad, pentru motive care pun la îndoială imparțialitatea ei, urmărindu-se asigurarea unor condiții optime pentru desfășurarea activității de judecată, prin înlăturarea oricăror suspiciuni legate de părtinire ori lipsa de obiectivitate în soluționarea cauzei deduse judecății. Acest remediu excepțional intervine pentru situațiile în care deplina imparțialitate – îndeosebi în componenta sa obiectivă, respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios – a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată.”
În continuare, instanța prezintă condițiile și titularii cererii: „Procedura strămutării procesului civil este reglementată de dispozițiile art. 140 – art. 146 din Codul de procedură civilă, conform cărora strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranță publică în orice fază a procesului.
Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă poate fi cerută de către partea interesată, iar cea întemeiată pe motiv de siguranță publică, numai de către procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”
Răspunsul se încheie cu precizarea privind lipsa calității procesuale a conducerii instanței: „Așadar, potrivit dispozițiilor legale, conducerea Curții de Apel Craiova nu are calitate procesuală activă în formularea unei cereri de strămutare a procesului civil, o astfel de solicitare putând fi efectuată, după caz, de partea interesată sau de procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
