Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că s-ar pregăti numirea unui om apropiat de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, la conducerea Secretariatului General al Guvernului (SGG), instituție prin care trec proiectele de acte normative ale Executivului. Parlamentarul acuză Guvernul că a modificat regulile de ocupare a funcției de secretar general chiar în prima ședință, printr-o ordonanță de urgență care permite numirea fie a unui demnitar cu rang de ministru, fie a unui înalt funcționar public.
În postarea publicată pe Facebook, deputatul întreabă dacă Lia Savonea și-ar trimite un om într-o funcție-cheie din Guvern și susține că modificările legislative ar putea fi „un costum croit pe măsura cuiva”. El solicită Executivului să precizeze public pentru cine a schimbat regulile, ce statut are persoana vizată și care este temeiul legal al unei eventuale numiri.
Ordonanța care schimbă regulile pentru șefia SGG
Potrivit comunicatului Guvernului din 20 octombrie 2026, ordonanța de urgență modifică OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Noua formulă prevede că secretarul general al Guvernului poate avea rang de ministru sau, alternativ, calitatea de înalt funcționar public, fiind numit prin decizie a prim-ministrului. Modificările vizează și regulile referitoare la programele de formare specializată pentru înalții funcționari publici.
Dimitriu consideră că modificările trebuie analizate împreună, întrucât ar putea permite instalarea în funcție a unei persoane care, în alte condiții, s-ar lovi de incompatibilitățile specifice magistraturii.
Parlamentarul invocă Decizia Curții Constituționale nr. 45/2018, în special paragrafele 174 și 175, în care CCR a explicat că interdicțiile constituționale privind incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și unor funcții publice de execuție sau de conducere din autoritățile executive, cu excepția Ministerului Justiției și a unităților subordonate acestuia. Curtea a respins posibilitatea eludării acestor interdicții prin detașare.
Dimitriu susține că problema nu ar dispărea nici dacă persoana vizată ar fi magistrat-asistent, și nu judecător sau procuror. Articolul 227 din Legea nr. 303/2022 prevede că funcția de magistrat-asistent este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepțiile expres prevăzute de lege.
Cine este Ciprian Gabriel Ene
Magistrat-asistent la ÎCCJ din 2017, CV-ul lui Ene Gabriel – Ciprian, publicat de Universitatea din București, indică un traseu profesional care a început în avocatură, unde a activat între 2011 și martie 2017. Din martie 2017 lucrează ca magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție.
A absolvit Dreptul la Nicolae Titulescu și Teologia la Universitatea din București, ambele în 2009, potrivit CV-ului său.
Înainte de cariera de la ÎCCJ, Ene a avut și activitate politică. Potrivit CV-ului, a fost președinte al organizației municipale PDL Buzău în perioada 2012–2013, iar ulterior prim-vicepreședinte al organizației municipale PNL Buzău, între 2014 și 2015. În perioada 2012–2013 a fost consilier local în municipiul Buzău.
CV-ul mai consemnează implicarea sa în Lions Club Buzău Mousaios și în structurile Lions District 124 România. Ulterior, Ene a devenit membru fondator și președinte al Asociației Magistraților-Asistenți din România.
În iunie 2026, acesta și-a susținut teza de doctorat la Facultatea de Drept a Universității din București, cu titlul „Contenciosul administrativ obiectiv în dreptul românesc. Elemente de drept comparat”.
Soția sa este deputata PSD Gabriela Corina Ene, fost primar în Bihor
Gabriela-Corina Ene a fost primar al comunei Căbești din județul Bihor și a intrat în Parlament în urma alegerilor din 2024. În prezent este deputată PSD și figurează în comisiile pentru administrație publică și pentru cercetarea abuzurilor, corupției și petiții, precum și în Comisia juridică a Camerei Deputaților.
Declarațiile de avere ale celor doi soți arată că familia a obținut venituri atât din salariile aferente funcțiilor publice, cât și din închirierea unor proprietăți.
Declarația de avere depusă de Gabriela-Corina Ene în perioada în care era primar, publicată pe site-ul Primăriei Căbești, cuprinde veniturile aferente anului fiscal precedent depunerii documentului. Astfel, deputata a încasat un salariu de primar al comunei Căbești în valoare de 91.000 de lei, iar Ciprian Gabriel Ene a avut în 2024 un salariu de 306.000 de lei de la ÎCCJ, adică 25.500 de lei net pe lună.
În declarația de avere publicată de Camera Deputaților în ianuarie 2025 sunt menționate două proprietăți în Oradea, de 23 mp și, respectiv, 102 mp, dobândite în 2017 în coproprietate cu soțul său. Documentul mai indică două autoturisme.
„O ordonanță de urgență nu poate ține loc de Constituție”
În finalul postării, Alexandru Dimitriu cere Guvernului să clarifice dacă există o persoană pregătită pentru conducerea SGG, care este statutul acesteia și în baza cărei prevederi legale ar putea fi numită. „Acordul Liei Savonea nu poate ține loc de lege. Iar o ordonanță de urgență nu poate ține loc de Constituție”, afirmă deputatul USR.
SGG are un rol central în circuitul actelor normative ale Guvernului, inclusiv în procesul de pregătire și coordonare a unor proiecte cu impact asupra sistemului judiciar. O eventuală numire a unui magistrat-asistent în această structură ar ridica problema compatibilității cu statutul său profesional, care trebuie analizată prin raportare la lege și la circumstanțele concrete ale numirii.
