Primarul orașului Chișinău, Ion Ceban, lider al blocului pro-rus „Alternativa”, a deschis în instanțele din România cel puțin trei procese împotriva unor instituții ale statului român și împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, potrivit unei analize NewsCenter.ro.
România a anunțat că, începând cu 9 iulie 2025, Ion Ceban are interdicție de a intra în România – și în spațiul Schengen – pentru o perioadă de cinci ani, din motive ce țin de siguranța națională. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit aceeași interdicție: jurnalista Natalia Morari și Vasile Tarlev, liderul partidului prorus „Viitorul Moldovei”.
Motivele interdicției au fost explicate de MAE, la începutul lunii septembrie: „Din motive ce țin de considerente de siguranță națională, România a dispus măsura nepermiterii intrării pe teritoriul național pentru domnul Ion Ceban și pentru încă doi cetățeni ai Republicii Moldova. Decizia este de resortul instituțiilor competente din România, în conformitate cu reglementările în vigoare în materie.”
La rândul său, Ion Ceban a acuzat autoritățile de la București că decizia lor reprezintă o tentativă de influențare a opiniei publice în perspectiva apropiatelor alegeri legislative din Republica Moldova.
Potrivit unei analize NewsCenter.ro, Ion Ceban a deschis trei procese în România:
-
5 august 2025, la Curtea de Apel București (Dosarul nr. 5169/2/2025), unde cere suspendarea actului administrativ privind interdicția sa și cheamă în instanță Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Serviciul Român de Informații – UM 0198. Pe 11 septembrie 2025, Curtea de Apel București a respins cererea lui Ion Ceban.
-
23 septembrie 2025, la Tribunalul București (Dosarul nr. 32487/3/2025), unde a chemat-o în judecată pe Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe. Obiectul dosarului: acțiune în răspundere delictuală. Instanța nu a stabilit un termen de judecată.
-
24 septembrie 2025, la Curtea de Apel București (Dosarul nr. 6140/2/2025), litigiu privind regimul străinilor, unde a chemat în judecată Serviciul Român de Informații și Poliția de Frontieră Română. Instanța nu a stabilit un termen de judecată.
În primul proces pe care l-a pierdut, Ion Ceban, primarul orașului Chișinău, a solicitat suspendarea deciziei de interdicție de a intra pe teritoriul României și în spațiul Schengen, până la soluționarea definitivă a cererii privind anularea respectivei decizii. Cazul urmează să fie tranșat definitiv la Înalta Curte.
Chichițele procedurale
Concorm documentelor consultate de NewsCenter.ro, Ion Ceban a încercat să găsească niște chichițe procedurale, cum ar fi faptul că nu i s-a comunicat personal decizia de interdicție de a intra în România și în Spațiul Schengen.
Potrivit Curții de Apel București, interesul statului este superior interesului unei persoane împotriva căreia s-a dispus o interdicție, cum este cazul lui Ion Ceban. „Această concluzie, a imposibilității suspendării, ce rezultă așadar inclusiv din punerea în balanță a intereselor aflate în joc, nu ar putea fi considerată excesivă, câtă vreme nu se poate vorbi de un veritabil drept al străinului de a intra pe teritoriul României, ci de o permisiune pe care statul român o acordă, în conformitate cu politica sa privind străinii, și pe care, în condițiile legii, o poate retrage,” explică judecătorii.
„Este pericol pentru securitatea națională”
Potrivit magistraților, măsura interdicției de intrare a fost adoptată în cazul lui Ion Ceban pentru neîndeplinirea de către acesta a condiției prevăzute de art. 6 alin. 1 lit. h din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.
Condiții cu privire la intrarea străinilor: (1) Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții: h) nu prezintă pericol pentru apărarea și securitatea națională, ordinea și sănătatea publică.
Curtea de Apel București arată că s-a reținut în concret „așa cum rezultă din documentația administrativă cu caracter secret depusă de pârâți la compartimentul documente clasificate al instanței, că prezintă pericol pentru securitatea națională.”
„Actul administrativ a cărui suspendare se cere privește așadar securitatea națională, instituind o măsură restrictivă la adresa reclamantului din considerente de securitate națională, caz în care este exclusă expres prin lege posibilitatea de a recurge la procedura de suspendare a executării actului în condițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Susținerile reclamantului (Ion Ceban – nota NewsCenter.ro) în sensul că aceste considerente de securitate națională ar fi rezultatul unor simple aprecieri ale pârâților, nefundamentate pe înscrisuri, nu pot fi primite ca argument de admisibilitate a cererii, în contra dispozițiilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, fiind suficient sub acest aspect să se constate, pe de o parte, temeiul de drept al măsurii contestate și, pe de altă parte, concordanța cu acesta a temeiurilor de fapt ce rezultă din documentația clasificată pusă la dispoziția instanței.
Orice analiză mai aprofundată sub acest aspect, în stadiul procesual de față, este exclusă și ar eluda tocmai interdicția pe care o instituie art. 5 alin. 3 din Legea nr. 554/2004. Se reține așadar că cererea de suspendare a interdicției de intrare este inadmisibilă, în speță, și față de prevederile art. 5 alin. 3 din Legea nr. 554/2004,” conchide Curtea de Apel București.
Decizia de suspendare a interdicției de a intra în România și în Spațiul Schengen a fost contestată de Ion Ceban la Înalta Curte.
Traseu politic sinuos
Ion Ceban a debutat în politica din Republica Moldova alături de Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), formațiune de centru-stânga, cunoscută pentru promovarea apropierii de Federația Rusă.
În 2018, Ceban a candidat la funcția de primar al Chișinăului în cadrul alegerilor locale, fiind înfrânt. Atunci, alegerile însă nu au fost validate.
În 2019, Ceban candidează din nou pentru a deveni primar al capitalei și reușește să ajungă în funcție, din partea partidului pro-rus condus de Igor Dodon, pe care o păstrează și după alegerile locale din 2023.
La doi ani după ce a fost ales pentru prima oară primar al capitalei cu susținerea PSRM, Ion Ceban anunța, de la tribuna primăriei Chișinău, că părăsește socialiștii și că lansează Mișcarea Alternativă Națională (MAN), care, potrivit lui, „va fi o alternativă a actualei guvernări”.
În perioada celui de-al doilea mandat de primar, Ceban și-a schimbat retorica, devenind brusc pro-european. Totuși, deși în spațiul public Ceban declara că a devenit susținător al integrării europene, un document elaborat de Statele Unite ale Americii, în 2022, plasa formațiunea condusă de Ceban în rândul entităților prin care Federația Rusă, prin persoana agentului FSB Iurii Gudilin, ar încerca să influențeze situația politică din Republica Moldova.
Potrivit documentului privind sancțiunile aplicate de SUA în privința a 21 de persoane și entități, printre care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, emis în 2022, Departamentul de Stat al SUA menționează că eforturile agentului FSB Iurii Gudilin sunt îndreptate spre a oferi susținere unei noi mișcări politice – MAN, condusă de fostul socialist, primarul capitalei, Ion Ceban, mai transmit jurnaliștii de la Ziarul de Gardă.
Foto: Facebook/ Ion Ceban
