Autointitulatul urmaș al sculptorului român, Constantin Mincu Pătrașcu Brâncuși a pierdut contestația formulată la Tribunalul Uniunii Europene în procesul deturnării a 3 milioane de euro, fonduri europene. Dosarul fraudei este în prezent judecat de Tribunalul București.
Pe 6 iulie 2021, Parchetul European deschidea o investigație în care Mincu Pătrașcu Brâncuși era acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și de complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau
incomplete.
Pe 24 mai 2022, Brâncuși era declarat suspect iar pe 25 mai 2022 – inculpat.
Pe 8 decembrie 2022, era trimis în judecată în fața Tribunalului București.
Cererea către Tribunalul Uniunii Europene
Pe 7 iulie 2023, Brâncuși a solicitat Tribunalului Uniunii Europene anularea deciziei Parchetului European din 8 decembrie 2022,
precum și a actelor care au urmat. Pe 28 februarie 2024 Tribunalul, fără a examina fondul litigiului, a respins acțiunea lui Mincu
Pătrașcu Brâncuși, constatând lipsa sa de competență.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a respins săptămâna trecută recursul în totalitate.
„Deși consideră că Tribunalul a săvârșit efectiv o eroare de drept prin faptul că a constatat că nu are competența de a-i judeca acțiunea îndreptată împotriva unui act de procedură al Parchetului European fără să fi examinat dacă tratatele Uniunii se opun unei astfel de constatări, Curtea, după ce a efectuat ea însăși această examinare, confirmă respingerea acțiunii domnului Mincu Pătrașcu Brâncuși”, se arată în comunicatul de presă al CJUE.
Anatomia unei fraude europene de 3 milioane de euro
Pe 24 mai 2022, zeci de procurori și angajați din jandarmerie și forțele speciale descindeau în cincisprezece locații din București, Gorj, Giurgiu și zona Deltei Dunării. Perchezițiile erau coordonate de Parchetului European (EPPO) și vizau presupuse fraude privind fonduri europene în valoare de peste 3 milioane de euro.
EPPO suspecta la acel moment trei persoane de constituirea unui grup infracțional organizat de la începutul anului 2018, cu scopul de a frauda fonduri europene pentru dezvoltarea Deltei Dunării (Programul Operațional Regional 2014-2020).
„În acest scop, suspecții au pus la punct o schemă cu șapte companii, controlate fie direct, fie prin intermediari”, se arată în comunicatul de presă transmis de EPPO la acel moment.
Piramida infracțională
„Doi dintre suspecți au pus la dispoziția grupării patru firme care accesaseră în mod abuziv fonduri europene și le utilizaseră în alte zone ale țării, în afara Deltei Dunării. Suspecții au pus la cale un sistem prin care, pe baza unor documente inexacte, au creat o aparență falsă cu privire la locul de implementare a proiectelor, existența unor resurse financiare aferente contribuției proprii și organizarea transparentă a procedurilor de achiziții. Manipularea procedurilor de achiziții a dus la stabilirea unor prețuri majorate artificial”, se mai arată în documentul EPPO.
Al treilea suspect a furnizat echipamente celor patru companii controlate de celelalte două, la un preț supraevaluat. Dat fiind că echipamentele au fost achiziționate cu fonduri europene (aproximativ 70%), procurorii spun că interesul grupului era de a menține prețurile de achiziție cât mai ridicate, pentru a obține rambursarea unor sume cât mai mari. Ulterior, diferența dintre prețul real și prețul de achiziție declarat autorității de management a rămas la dispoziția grupului.
„Pentru a supraestima valoarea echipamentelor, au fost folosite alte trei companii, toate controlate de cel de-al treilea suspect: echipamentele au fost importate în România prin intermediul primei companii și apoi vândute către o a doua companie, înregistrată în Bulgaria. Atunci a avut loc o primă creștere de preț. Ulterior, compania cu sediul în Bulgaria a vândut echipamentele către companiile controlate de ceilalți doi membri ai grupului, din nou la prețuri majorate. Pentru a crea o justificare aparentă pentru această creștere de preț, a fost folosită o a treia companie, creând aparența că au fost prestate servicii asociate echipamentelor vândute beneficiarilor de fonduri europene și în conturile cărora au fost virate sumele rezultate din creșterea de preț”, susțin procurorii EPPO.
Prejudiciul total estimat era de 14.437.000 lei (aproximativ 3 milioane de euro la acel moment).
Cine sunt cei vizați de procurorii europeni
În cele din urmă, în fața judecătorilor de la Tribunalul București au ajuns Constantin Mincu Pătraşcu Brâncuşi alături de Vasilica Tebeică, Maria-Letiţia Nedelschi Diculescu, Robert Dorin Filip și Florin Gabriel Lupu.
Firmele implicate sunt Covabum Prodcom Srl, Lgm Concept Srl, Madofil Star Srl, Romimpianti Srl și Madofil Star Srl prin Cristina Elena Filip.
Conform publicației replicaonline.ro, Constantin Mincu Pătraşcu Brâncuşi „face parte dintr-o familie care se prezintă drept urmași ai lui Constantin Brâncuși”.
El este judecat la Tribunalul București alături de Robert Filip, primarul orașului Rovinari în funcție din 2016 și prim-vicepreședinte PNL Gorj, și de socrul acestuia din urmă, afaceristul Florin Gabriel Lupu.
