Românii privesc viitorul cu o combinație contradictorie de optimism moderat și îngrijorări profunde legate de securitate, economie și funcționarea democrației.
Sondajul de toamnă al Parlamentului European din 2025, realizat în România pe un eșantion de 1.041 de respondenți, conturează imaginea unei societăți tensionate de crize globale, dar care continuă să vadă Uniunea Europeană drept un pilon esențial de stabilitate și protecție.
Sondajul integral poate fi descărcat și consultat apoi la finalul acestui articol.
Perspectiva asupra viitorului
În ceea ce privește perspectiva asupra viitorului, 57% dintre români se declară optimiști, un nivel apropiat de media UE.
Totuși, 41% sunt pesimiști, semn că incertitudinea rămâne dominantă. Interesant este contrastul la nivel personal: atunci când sunt întrebați despre viitorul familiei lor, optimismul crește la peste 70%, semn că românii au mai multă încredere în propriile capacități decât în evoluția generală a societății.
Capitolul securitate și siguranță domină clar agenda temerilor.
Peste două treimi dintre respondenți se declară foarte îngrijorați de conflictele și războaiele din apropierea Uniunii Europene, de terorism, de atacurile cibernetice și de fluxurile migratorii necontrolate. Dependența UE de țări din afara blocului comunitar pentru energie și apărare este percepută ca o vulnerabilitate majoră, la fel ca tentativele de influențare a alegerilor de către actori externi.
Teama de dezinformare
La nivel social și mediatic, dezinformarea apare ca una dintre cele mai mari amenințări interne. Aproape 70% dintre români spun că sunt foarte îngrijorați de răspândirea informațiilor false, inclusiv a conținutului generat de inteligența artificială.
Polarizarea societății, controlul rețelelor sociale de către mari companii și lipsa de transparență a algoritmilor completează un tablou în care încrederea publică este serios erodată. Amenințările la adresa libertății de exprimare și protecția datelor personale sunt, de asemenea, surse constante de anxietate.
În acest context, românii cer un rol mai puternic al Uniunii Europene. Majoritatea covârșitoare consideră că UE ar trebui să fie mai unită, să dispună de mai multe instrumente pentru a face față crizelor globale și să aibă o voce mai fermă pe scena internațională. Apărarea și securitatea se află pe primul loc între domeniile în care cetățenii cred că UE trebuie să își consolideze poziția, urmate de competitivitatea economică, independența energetică, securitatea alimentară și agricultura.
Apartenența României la UE
În pofida criticilor, apartenența României la UE este văzută în continuare pozitiv: aproape jumătate dintre respondenți consideră că este „un lucru bun”, iar imaginea generală a Uniunii este mai degrabă pozitivă sau neutră. Totuși, există un nucleu consistent de nemulțumire, alimentat de percepția că beneficiile economice nu sunt distribuite uniform.
Acest lucru se reflectă clar în prioritățile cetățenilor. Inflația și creșterea prețurilor sunt principala preocupare, urmate de economie și crearea de locuri de muncă, sănătatea publică și combaterea sărăciei. Migrația, securitatea alimentară și agricultura urcă și ele în top, semn că temele clasice de bunăstare se împletesc tot mai mult cu cele de securitate.
În final, datele despre nivelul de trai arată o societate precaută: majoritatea românilor se așteaptă ca nivelul lor de trai să stagneze sau chiar să scadă în următorii cinci ani, iar doar o minoritate anticipează o creștere. Dificultățile la plata facturilor sunt frecvente, mai ales în rândul persoanelor în vârstă, confirmând presiunea economică persistentă.
Per ansamblu, sondajul descrie o Românie prinsă între crize suprapuse, dar care continuă să vadă în Uniunea Europeană principalul scut împotriva instabilității globale și interne.
