Proiectul Centurii Metropolitane Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari contracte de infrastructură locală din România, cu o valoare de circa 1,1 miliarde de euro, ar putea fi blocat dacă acuzațiile din Bosnia că firma bistrițeană Dimex 2000 Company ar fi depus o scrisoare de susținere falsă din partea unei firme din această țară. Ioan Scurtu, acționarul principal al grupului Dimex, a mai fost implicat într-un dosar de corupție. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat că a dat mită unui magistrat ce a constat într-un pod. În 2015 a fost condamnat cu suspendare.
Asociația Pro Infrastructură susține că licitația pentru proiectul Centurii Metropolitane Cluj-Napoca ar putea fi afectată de un posibil fals, după ce compania bosniacă Integral Inženjering, parte a asocierii câștigătoare conduse de constructorul român Dimex, ar fi transmis că nu a semnat niciodată acordul de asociere depus la licitație.
Potrivit aceleiași surse, dacă partenerul bosniac a fost introdus doar pentru a acoperi artificial cerința de experiență în realizarea de tuneluri – experiență pe care constructorul român nu ar avea-o – atunci contractul ar putea deveni nul. În plus, directoarea Integral Inženjering, Maja Praštalo, susține că identitatea sa ar fi fost folosită fraudulos pentru participarea la licitație, conform presei bosniace (capital.ba).
Ioan Scurtu și „podul” dintr-un dosar de corupție
Numele lui Ioan Scurtu, acționar și administrator Dimex 2000 Company, nu apare pentru prima dată într-o poveste cu iz penal.
Într-un dosar instrumentat de DNA, presa relata că Veturia Adriana Moldovan, fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, a fost trimisă în judecată pentru trafic de influență și primire de foloase necuvenite, după ce ar fi acceptat de la Ioan Scurtu, în aprilie–mai 2009, edificarea gratuită a „unui pod” în valoare de 30.000 de lei, peste pârâul din comuna Șanț (Bistrița-Năsăud), lângă complexul turistic Poiana Zânelor, la casa de vacanță a inculpatei.
Potrivit acuzațiilor consemnate în comunicările DNA citate de presă, în schimb, procuroarea ar fi promis că va interveni pe lângă un judecător de la Judecătoria Năsăud pentru a obține o hotărâre favorabilă lui Scurtu într-un proces civil.
În dosar au mai fost trimiși în judecată și judecătorul Petru Rus (pentru fals intelectual), precum și alte persoane, între care și Ioan Scurtu, pentru cumpărare de influență.
Dupa ce persoanele trimise in judecata au fost condamnate pe fond, la apel decizia a fost intoarsa.
Judecatorii au considerat ca procurorii nu au demonstrat ca fapta exista si ca procurorul s-ar fi putut folosi personal de acel pod.
Condamnări definitive la ICCJ
Prin decizia penală 90 din 12.03.2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a condamnat-o pe Adriana Veturia Moldovan, fost prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru trafic de influență și instigare la fals intelectual.
Tot atunci a fost condamnat Petru Rus, fost judecător la Judecătoria Năsăud, la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
„Condamnă pe inculpații Vasile Ruști și Ioan Scurtu, la o pedeapsă de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență”, se arată într-un comunicat al DNA.
Ultimatumul lui Boc
Primarul Emil Boc a transmis vineri, 6 februarie, că acordă un ultimatum de maximum 10 zile lucrătoare firmelor Dimex și Integral pentru a-și clarifica disputa contractuală, avertizând că, în caz contrar, va cere analiza rezilierii unilaterale a contractului, după aproape cinci luni de la momentul în care Primăria ar fi fost notificată asupra situației (actualdecluj.ro).
Asociația Pro Infrastructură avansează și o bănuială cu bătaie lungă: că o schemă similară ar fi putut fi folosită și în alte proiecte majore de infrastructură, precum Drum Expres Bacău–Piatra Neamț, drumul de legătură Târgoviște, Centura Mediaș și reabilitarea DN73C Curtea de Argeș–Tigveni, licitații a căror valoare cumulată ar depăși 3 miliarde de euro.
Dimex, compania din Rebrișoara care a devenit „greu” în achiziții publice
În centrul actualului scandal se află DIMEX-2000 Company SRL, firmă cu sediul în Rebrișoara (Bistrița-Năsăud), specializată în lucrări de construcții de drumuri și autostrăzi. Potrivit datelor publice (termene.ro), în 2024 compania a raportat:
-
cifră de afaceri: 615 milioane lei (creștere de 125%)
-
profit net: 49,1 milioane lei (creștere de 249%)
-
număr mediu de angajați: 245
-
datorii totale: 261,9 milioane lei
-
venituri în avans: 3,03 milioane lei
Dimex și-a dublat cifra de afaceri față de 2023, un salt care o plasează între firmele cu cea mai rapidă creștere din zona infrastructurii rutiere.
Acționariatul este de tip familial: firma este deținută în cote egale de Ioan Scurtu și Neluța Lucreția Scurtu (câte 50%), ambii având și calitatea de administratori și reprezentanți. Cei doi apar și în alte societăți: Dimex SRL, Dimex Transilvania Drum SRL, Dimex Energy Project SRL, Calitativ-Construct SRL sau Regal Oil Lux SRL. Compania figurează, de asemenea, cu credite la bănci cu capital românesc.
Contractele
Finalul anului 2025 și începutul lui 2026 au adus o avalanșă de contracte pentru Dimex, câștigate prin licitații. Potrivit informațiilor publice, pe 4 februarie 2026, firma a obținut două contracte de 91 milioane lei pentru „lucrări de drumuri” în județul Sălaj și „lucrări de construcții de drumuri” în comuna Unguraș (Cluj).
Dimex este prezentată și ca „client fidel” al Companiei Naționale de Investiții (CNI): un contract de 30,4 milioane lei pentru lucrări de canalizare în Oituz (Bacău), plus încă două contracte de extindere canalizare în aceeași comună, de 79,5 milioane lei, atribuite în decembrie 2025 și ianuarie 2026.
Tot în această perioadă, compania a acumulat o listă de contracte de infrastructură de anvergură: 26 milioane lei pentru drumuri în Poiana Stampei (Suceava), 67 milioane lei de la CJ Vrancea pentru modernizare DJ 204E, 562 milioane lei pentru Autostrada A3 (zona Turda) și DN1 (zona Tureni) prin CNAIR, 257 milioane lei de la Vital SA Baia Mare pentru lucrări de apă și canalizare, dar și proiecte de întreținere drumuri de 162 milioane lei (Hunedoara) sau 85 milioane lei (Sălaj), plus contracte precum cel cu Hidro Prahova (90 milioane lei) ori „semaforizarea a 88 de intersecții” în municipiul Bacău (89 milioane lei).
