Piața construcțiilor din România a intrat în 2026 la un nivel foarte ridicat de activitate, apropiat de maximele istorice, pe fondul unui 2025 extrem de dinamic.
Potrivit raportului anual Colliers, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% în perioada ianuarie – noiembrie 2025 față de anul anterior, apropiindu-se de recordul stabilit în 2023. Evoluția confirmă faptul că sectorul a continuat să funcționeze la turație ridicată, în pofida presiunilor și incertitudinilor acumulate în ultimii ani.
Pondere de 9% din PIB
Construcțiile au ajuns să aibă o pondere de aproape 9% în produsul intern brut (PIB) în 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană și semnificativ peste media de circa 5% a statelor membre. În primele trei trimestre din 2025, sectorul a reprezentat 8,7% din PIB, consolidând poziția României drept țara care construiește cel mai mult din UE, raportat la dimensiunea economiei.
Creșterea pieței a fost susținută în principal de lucrările de inginerie, categorie care include marile proiecte de infrastructură și spitale finanțate din fonduri publice. Acestea au atins niveluri record în 2025 și au reprezentat motorul principal al avansului.
Sectorul investițiilor în infrastructură privată a crescut cu 11%
Segmentul construcțiilor nerezidențiale a crescut cu peste 11% față de 2024, apropiindu-se de maximele din 2023, așa cum reiese din raportul Colliers.
Asta, în timp ce, sectorul rezidențial a avansat cu peste 12%. Deși locuințele noi nu au revenit la vârful istoric recent, activitatea se menține clar peste nivelurile dinainte de pandemie.
Per ansamblu, volumul lucrărilor din 2025 este aproape dublu față de perioada pre-pandemică.
Explicațiile creșterii
Dependența puternică de investițiile publice și de fondurile europene reprezintă însă și o vulnerabilitate structurală.
Peste jumătate din activitate este legată de lucrări de inginerie finanțate din bani europeni. Deși nu este scenariul de bază, eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea fondurilor ar putea avea un impact vizibil asupra sectorului și, implicit, asupra economiei în ansamblu.
Potrivit lui Alexandru Atanasiu, Partner – Head of Construction Services la Colliers, datele reflectă intensitatea activității și numărul mare de ore de muncă din șantiere, nu neapărat valoarea financiară a investițiilor. Ritmul și amploarea schimbărilor sunt însă semnificative, iar menținerea acestei direcții ar putea transforma vizibil infrastructura și peisajul urban al României în următorul deceniu.
Cele trei riscuri din 2026
Totuși, perspectivele pentru 2026 sunt marcate de riscuri tot mai mari, în special pe zona costurilor și a finanțării.
1. Taxă pe carbon aplicată materialelor de construcții. De la începutul anului a intrat în vigoare o nouă taxă pe carbon aplicată materialelor de construcții importate din afara Uniunii Europene. Primele estimări indică un impact potențial asupra costurilor între 10% și 15%.
În contextul în care România depinde semnificativ de importurile de oțel, aluminiu și alte metale, este puțin probabil ca aceste scumpiri să fie absorbite integral de companii. O parte importantă va fi transferată către beneficiari, punând presiune pe prețurile finale ale proiectelor.
2. Contextul geopolitic global complică suplimentar situația. În 2025, indicii internaționali ai prețurilor pentru materiale de construcții au atins niveluri record atât în Europa, cât și în Statele Unite.
Prețul cuprului, material esențial în construcții, a crescut cu peste 40% în 2025, atingând maxime istorice, iar alte metale de bază au înregistrat la rândul lor scumpiri semnificative. Într-un mediu în care finanțarea rămâne selectivă și costurile sunt deja ridicate, astfel de creșteri pot tempera apetitul pentru noi investiții, în special în sectorul privat.
3. Pe piața muncii, construcțiile au atins un nivel record al forței de muncă, cu 462.000 de angajați în iulie 2025, în creștere cu 1% față de anul anterior. Ușoara scădere din lunile următoare este explicată prin factori sezonieri și nu schimbă tendința generală.
Deși presiunile salariale sunt vizibile într-o piață a muncii tensionată, nivelul salariilor din construcții rămâne sub cel din alte state din Europa Centrală și de Est. Acest lucru oferă companiilor un anumit spațiu de manevră într-un context de costuri în creștere. Mai mult, sectorul continuă să înregistreze marje operaționale peste media Uniunii Europene, ceea ce asigură un grad de amortizare a șocurilor.
