Firmele, PFA-urile și ceilalți operatori economici care încasează bani pentru bunuri sau servicii sunt obligați, de la 1 ianuarie 2026, să accepte cel puțin o metodă de plată electronică. Plafonul de 50.000 de lei a fost eliminat, iar regulile se aplică aproape generalizat.
Începând cu 1 ianuarie 2026, regulile privind acceptarea plăților electronice s-au schimbat semnificativ în România. Dacă în trecut obligația de a deține un terminal POS era condiționată de depășirea unui plafon anual de 50.000 de lei încasări în numerar de la populație, noua legislație a eliminat acest prag și a extins obligația la aproape toți operatorii economici care încasează contravaloarea bunurilor sau serviciilor.
Modificările au fost introduse prin Legea nr. 239/2025, care a actualizat OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Practic, din 2026, orice persoană juridică, PFA, întreprindere individuală sau familială, înregistrată la Registrul Comerțului și care încasează bani pentru bunuri sau servicii, trebuie să pună la dispoziția clienților cel puțin o metodă de plată electronică.
Nu este obligatoriu un POS clasic
Legea permite utilizarea mai multor soluții: terminal POS fizic, aplicații de tip SoftPOS instalate pe telefon, linkuri de plată, coduri QR sau alte instrumente moderne. Important este ca beneficiarul serviciului sau cumpărătorul să aibă posibilitatea reală de a plăti fără numerar.
Confuzia din piață rămâne însă ridicată. Mulți antreprenori cred că obligația vizează doar marile magazine sau firmele cu rulaje consistente. În realitate, cadrul legal actual nu mai face diferența în funcție de cifra de afaceri sau de nivelul încasărilor. Obligația există independent de mărimea firmei, atâta vreme cât aceasta desfășoară activități comerciale sau de prestări servicii cu încasare directă.
Obligația este activă și la plata unui bon de benzină
Un expert contabil atrage atenția pentru News Center că interpretările superficiale pot genera riscuri pentru firmele mici și mijlocii:
„Vă reamintim că fiecare firmă care efectuează încasări sau plăți în numerar – inclusiv situații precum achitarea cash a unui bon de combustibil — are obligația legală de a deține un terminal POS sau de a utiliza metode moderne de încasare cu cardul.
Declarația reflectă tendința autorităților de a descuraja utilizarea exclusivă a numerarului și de a încuraja digitalizarea tranzacțiilor.
Obligația nu se aplică și la tranzacțiile bancare sau cele online
Există și situații în care obligația nu se aplică. De exemplu, entitățile care operează exclusiv prin transfer bancar și nu au încasări fizice la puncte de lucru nu sunt obligate să instaleze POS. În schimb, dacă există un ghișeu, o casă de marcat sau un punct unde clientul poate plăti numerar, trebuie oferită și alternativa electronică.
Scopul modificării legislative este dublu. Pe de o parte, autoritățile urmăresc creșterea transparenței fiscale și reducerea economiei subterane. Pe de altă parte, se aliniază la tendințele europene privind digitalizarea plăților și facilitarea tranzacțiilor rapide și sigure pentru consumatori.
Sancțiunile
Nerespectarea obligației poate atrage sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi, dar și măsuri de conformare dispuse în cadrul controalelor ANAF.
În contextul intensificării verificărilor și al digitalizării raportărilor fiscale (e-Factura, e-Transport, SAF-T), lipsa unei soluții de plată electronică poate deveni un semnal de risc pentru autorități.
