Deși o parte dintre dosare sunt soluționate mai rapid, datele analizate pentru hotărârile definitive pronunțate în 2025 arată că faza de judecată rămâne un punct vulnerabil al sistemului judiciar, cu procese care se întind chiar și pe mai bine de un deceniu. Datele sunt prezentate în raportul DNA pe 2025.
Analiza duratei judecării cauzelor de la sesizarea instanței până la rămânerea definitivă a hotărârii relevă faptul că, în numeroase cazuri, procedurile se întind pe perioade foarte mari. Astfel, în 76 de cauze, procesele au durat peste șapte ani, chiar dacă numărul acestora este în scădere față de anul precedent.
De asemenea, 104 cauze au fost soluționate într-un interval de trei până la cinci ani, iar alte 121 de dosare au depășit pragul de cinci ani. Cel mai îndelungat proces finalizat a avut o durată de 12 ani, 3 luni și 16 zile, un interval care ridică semne de întrebare privind eficiența actului de justiție și respectarea principiului soluționării cauzelor într-un termen rezonabil.
Durata mare a judecății, în contrast cu urmărirea penală
În timp ce urmărirea penală a fost finalizată în mai puțin de un an și jumătate în aproximativ 30% dintre cazuri, faza de judecată continuă să genereze întârzieri semnificative. Chiar dacă cele mai multe cauze — 254 — au fost soluționate în cel mult un an, există încă un volum considerabil de dosare care se prelungesc pe termen lung.
Situația este complicată și de faptul că, în 14 cauze ce privesc 39 de inculpați, instanțele au dispus rejudecarea, ceea ce prelungește suplimentar durata proceselor. Datele indică astfel că, în ciuda unor îmbunătățiri punctuale, durata mare a proceselor în faza de judecată rămâne o problemă structurală a sistemului judiciar.
