În această săptămână, Parlamentul European stabilește poziția oficială asupra bugetului pe termen lung al Uniunii Europene, criticând propunerea Comisiei și cerând o majorare de aproximativ 10%, până la 1,7 mii de miliarde de euro.
Sesiunea plenară de la Strasbourg, desfășurată între 27 și 30 aprilie 2026, aduce în prim-plan unul dintre cele mai importante dosare europene: cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034. După dezbaterea programată marți, 28 aprilie, eurodeputații urmează să voteze poziția Parlamentului, care va constitui mandatul pentru negocierile cu statele membre.
Eurodeputații votează bugetul multianual 2028–2034
Parlamentul European intră în această săptămână într-o etapă decisivă pentru viitorul buget al Uniunii Europene. În cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, eurodeputații dezbat și votează poziția instituției asupra cadrului financiar multianual pentru perioada 2028–2034, un document esențial care stabilește prioritățile și limitele de cheltuieli ale UE pentru următorii șapte ani.
Votul programat marți, 28 aprilie, vine după adoptarea unei poziții în Comisia pentru bugete și va permite Parlamentului să își definească mandatul de negociere cu Consiliul Uniunii Europene, reprezentantul statelor membre. Practic, acesta este momentul în care Legislativul european își stabilește linia de negociere în raport cu propunerea inițială a Comisiei Europene, prezentată în iulie 2025.
Bugetul Comisiei Europeane ar putea fi de minimum 1.700 de miliarde de euro (1,7 trilioane)
Potrivit textului adoptat în comisie, Parlamentul propune un buget de aproximativ 1.700 de miliarde de euro în prețuri constante (sau circa 2,01 mii de miliarde de euro în prețuri curente). Această sumă reprezintă o creștere semnificativă, de peste 175 de miliarde de euro, față de propunerea Comisiei. În termeni relativi, bugetul ar urma să ajungă la 1,27% din venitul național brut al Uniunii Europene, cu aproximativ 10% mai mult decât varianta inițială.
Eurodeputații consideră că această majorare este absolut necesară, conform unor rapoarte intermediare realizate de eurodeputați.
În opinia lor, nivelul propus de Comisie nu este suficient pentru ca Uniunea să își îndeplinească angajamentele, să răspundă așteptărilor cetățenilor și să facă față provocărilor majore din următorii ani. Parlamentul susține că suma propusă reprezintă minimul necesar pentru funcționarea eficientă a Uniunii.
Gestionarea fondului NextGenerationEU, din care este finanțat și PNRR-ul
Una dintre cele mai importante observații formulate de eurodeputați se referă la modul în care este tratată datoria generată de fondul de redresare NextGenerationEU. Parlamentul insistă ca rambursarea acestei datorii să fie scoasă în afara plafoanelor bugetare ale cadrului financiar multianual. Concret, aproximativ 0,11% din venitul național brut al UE, aferent acestor plăți, ar trebui gestionat separat.
Argumentul este unul clar: includerea acestor costuri în bugetul general ar reduce resursele disponibile pentru programele europene și ar afecta investițiile în domenii strategice. În lipsa unei separări, există riscul ca finanțarea unor politici esențiale să fie diminuată, într-un context în care Uniunea are nevoie de investiții suplimentare, nu de reduceri.
Parlamentul European pune accent și pe prioritizarea cheltuielilor. Eurodeputații cer creșterea finanțării pentru domenii considerate critice, precum apărarea, competitivitatea economică, tranziția verde și digitală. Acestea sunt văzute ca fiind esențiale pentru consolidarea poziției Uniunii într-un context geopolitic și economic tot mai complicat.
Politicile tradiționale ale UE ar trebui continuate
În același timp, Legislativul european avertizează că politicile tradiționale ale UE nu trebuie sacrificate. Agricultura și politica de coeziune, care susțin dezvoltarea regiunilor și reducerea disparităților economice, trebuie menținute la un nivel adecvat sau chiar consolidate. Mesajul eurodeputaților este că modernizarea Uniunii nu trebuie să vină în detrimentul solidarității și echilibrului intern.
Un alt punct important al poziției Parlamentului se referă la modul în care vor fi utilizate fondurile suplimentare. Eurodeputații cer ca acestea să fie direcționate exclusiv către programe și investiții, respingând ideea creșterii cheltuielilor administrative. Practic, Parlamentul încearcă să evite extinderea aparatului birocratic al UE și să se asigure că fiecare euro suplimentar produce efecte concrete.
În paralel, eurodeputații subliniază nevoia unui buget mai flexibil. Experiența ultimilor ani, marcată de crize succesive – de la pandemie la război și instabilitate economică – a arătat că Uniunea trebuie să fie capabilă să reacționeze rapid. În acest sens, Parlamentul cere mecanisme care să permită adaptarea rapidă a bugetului la situații neprevăzute.
Procedurile prea complicate
Totodată, se pune accent pe simplificarea accesului la fonduri. Eurodeputații consideră că procedurile actuale sunt adesea prea complicate și descurajante pentru beneficiari. Un sistem mai simplu și mai eficient ar putea crește gradul de absorbție și impactul real al fondurilor europene.
Un alt element esențial al dezbaterii îl reprezintă necesitatea introducerii unor noi resurse proprii ale Uniunii Europene. Parlamentul atrage atenția că, fără surse suplimentare de venit, există riscul reducerii programelor sau al creșterii presiunii asupra contribuțiilor statelor membre. În acest context, discuțiile despre taxe europene sau alte mecanisme de finanțare vor deveni tot mai importante.
Ce se întâmplă după votul din parlament
După votul din plen, Parlamentul European va fi pregătit să înceapă negocierile oficiale cu Consiliul. Acestea vor viza regulamentul care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului pentru perioada 2028–2034. Negocierile pot începe imediat ce statele membre își stabilesc propria poziție comună.
Procesul este unul complex și de durată, iar aprobarea finală a bugetului necesită acordul Parlamentului European. Prin urmare, votul din această săptămână nu reprezintă finalul, ci începutul unei negocieri politice majore, care va defini prioritățile financiare ale Uniunii pentru următorii șapte ani.
Conferința de presă organizată după vot, la care vor participa președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și co-raportorii Siegfried Mureșan și Carla Tavares, va oferi detalii suplimentare despre poziția adoptată și direcția negocierilor.
În ansamblu, dezbaterea din Parlamentul European reflectă o ambiție clară: un buget mai mare, mai eficient și mai adaptat realităților actuale. Eurodeputații încearcă să corecteze ceea ce consideră a fi limitele propunerii Comisiei și să asigure resursele necesare pentru ca Uniunea Europeană să facă față provocărilor viitoare.
