Amplasată pe un vârf de munte din Bucovina, în Pasul Mestecăniș din comuna Pojorâta, într-o zonă cu profil turistic și cu vânturi puternice, groapa de gunoi construită de Consiliul Județean Suceava riscă acum să coste suplimentar administrația locală încă aproximativ 6,5 milioane de euro – bani pe care Uniunea Europeană îi cere înapoi după ce proiectul nu a devenit niciodată funcțional.
Povestea investiției începe în 2007, în perioada în care Consiliul Județean Suceava era condus de social-democratul Gavril Mîrza. Atunci au fost demarate procedurile pentru realizarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județ, un proiect amplu finanțat din fonduri europene, care trebuia să modernizeze colectarea și depozitarea gunoiului în întreaga zonă. În cadrul acestui sistem a fost inclus și depozitul ecologic de la Pojorâta – Mestecăniș.
Investiția inutilă din vârf de munte
Problema majoră era însă chiar locul ales pentru investiție. Depozitul urma să fie construit într-un vârf de munte din Pasul Mestecăniș, pe una dintre cele mai circulate rute turistice dintre Bucovina și Transilvania. Zona este cunoscută pentru peisajele montane, pensiunile turistice și traseele naturale care atrag anual mii de vizitatori.
Încă de la început, localnicii și organizațiile de mediu au susținut că proiectul este o eroare uriașă. Principala temere era legată de faptul că vântul puternic specific zonei ar fi împrăștiat deșeurile și mirosurile pe distanțe foarte mari. În plus, au existat avertismente privind stabilitatea terenului și riscul infiltrării levigatului în pânza freatică și izvoarele din zonă.
Potrivit unui articol publicat de Fanatik.ro, opoziția față de proiect a devenit atât de puternică încât depozitul nu a fost deschis niciodată, deși lucrările au fost terminate încă din anul 2016. Investiția a rămas astfel un obiectiv inutilizat, păzit permanent și întreținut din bani publici, fără să fi preluat vreodată un singur transport de deșeuri.
Investiție cu fonduri europene
Între timp, cazul a devenit o problemă serioasă pentru Consiliul Județean Suceava și pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Regulile europene prevăd clar că fondurile acordate pentru astfel de proiecte trebuie recuperate dacă investiția nu devine operațională și nu atinge indicatorii asumați prin contractul de finanțare.
În acest caz, suma pe care Uniunea Europeană o poate cere înapoi se ridică la aproximativ 27 de milioane de lei, echivalentul a aproape 6,5 milioane de euro. Valoarea totală a întregului sistem de gestionare a deșeurilor implementat în județ a depășit însă 150 de milioane de lei, la care s-au adăugat și contribuții importante ale autorităților locale.
CJ vrea să rămână cu banii, dar să facă alt depozit de deșeuri
Actuala conducere a Consiliului Județean Suceava încearcă acum să găsească o soluție prin care județul să nu fie obligat să restituie integral banii. Președintele CJ Suceava, Gheorghe Șoldan, susține că poartă discuții atât cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cât și cu reprezentanții Comisiei Europene pentru ca suma să fie redirecționată către alte investiții de mediu din județ.
Administrația locală încearcă practic să convingă Bruxelles-ul că proiectul poate fi considerat un eșec justificat de opoziția comunității și de problemele de mediu descoperite ulterior. Varianta discutată în prezent ar presupune folosirea fondurilor într-un nou depozit de deșeuri amplasat într-o zonă considerată sigură din punct de vedere ecologic.
Istoria problemelor
După 2008, proiectul a fost continuat de administrația liberală condusă de Gheorghe Flutur, care a rămas ani la rând unul dintre principalii susținători ai deschiderii depozitului. În mandatul său au început efectiv lucrările de construcție, iar CJ Suceava a continuat să susțină în instanță legalitatea investiției.
Conflictul juridic dintre Consiliul Județean și organizațiile de mediu a durat ani întregi. Greenpeace România, Eco Suceava și Asociația Bucovina Curată au organizat proteste, campanii publice și procese pentru blocarea proiectului. Activiștii au numit investiția „groapa de gunoi din vârful muntelui”, considerând-o incompatibilă cu principiile de mediu promovate chiar de Uniunea Europeană.
Mai multe procese au ajuns inclusiv în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene, după ce avocații Consiliului Județean au invocat limitări privind dreptul unor organizații din alte județe de a contesta autorizațiile de mediu. Disputa juridică a devenit astfel și un caz relevant pentru accesul cetățenilor la justiție în probleme de mediu.
Între timp, depozitul construit la Pojorâta continuă să existe ca o investiție abandonată. Deși nu funcționează și nici nu va mai fi deschis, autoritățile plătesc anual sume importante pentru pază și conservare. Numai în 2025, Consiliul Județean Suceava a atribuit un nou contract de pază de aproximativ 406.000 de lei fără TVA pentru securizarea obiectivului și a infrastructurii deja realizate.
