Referatul de arestare descrie o rețea de influență, presiuni și intervenții în dosare penale, contracte publice și afaceri private. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a procurorilor Gigi Ștefan și Teodor Niță, magistrați ai Parchetului Curții de Apel Constanța, într-un dosar instrumentat de Secția de urmărire penală a Parchetului General.
Anchetatorii susțin că, între 2019 și 2026, cei doi procurori ar fi construit un sistem bazat pe intimidare, influență și relații personale, folosind dosarele penale ca instrument de presiune.
Teodor Niță este acuzat de instigare la abuz în serviciu, dar referatul descrie și o serie de presupuse intervenții prin care ar fi exercitat presiuni asupra unor instituții și persoane pentru avantaje economice și personale. Născut la 9 octombrie 1965, el este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Cei doi procurori contestă acuzațiile, iar decizia de arestare poate fi atacată la Înalta Curte.
Procurorul Niță Teodor s-a prevalat de dreptul la tăcere atât în calitate de suspect, cât și ulterior, ca inculpat.
Sistemul de corupție pus la punct de procurorul Teodor Niță
Conform anchetatorilor, el este coordonator de facto al unui grup de polițiști și avocați care acționau în slujba schemei infracționale.
Rețeaua lui Niță Teodor implică 11 persoane fizice și 4 firme. Spre deosebire de Ștefan Gigi Valentin, Niță nu urmărea în primul rând bani cash – ci foloase pentru prieteni și putere de control instituțional.
Stelian Alexe și-a salvat restaurantul de la închidere prin ISU, soția lui Niță a obținut o parcelă de teren printr-un dosar fabricat, iar firmele lui Tararache au primit contracte municipale prin presiuni pe primarul din Năvodari.
Instrumentul principal era dosarul penal: deschis din oficiu, folosit ca amenințare, clasat după obținerea folosului. Punea presiune pe inspectori ISU, primari și pe martori cheie. A falsificat inclusiv semnătura unui inculpat într-un acord de recunoaștere a vinovăției — cea mai gravă formă de abuz documentată în dosar.
Sistemul de relații a lui Niță Teodor este centrat pe structura grupului și victimele presate: grupul operațional din birou (doi polițiști + avocații-stagiari + comisarul Dică), beneficiarii direcți (Stelian Alexe, soția sa, Tararache), victimele constrânse (primari, directori, funcționari ISU) și firmele care au obținut contracte prin presiune.
- Faptele comise de Teodor Niță
1. Instigarea la abuz în serviciu – cazul ISUJ Constanța și restaurantul Samos Greek Taverna
La 13 ianuarie 2026, inspectorii de prevenire ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean (ISUJ) Constanța, Ancuța Mihăilă și Mariana Guruianu, au efectuat un control la SC Alexe S Construct Armat SRL — firma prin intermediul căreia funcționau restaurantul Samos Greek Taverna și sala de evenimente Royal Ballroom. Controlul a relevat că obiectivele nu erau echipate cu instalații de stingere, semnalizare și detecție a incendiilor, ceea ce reprezenta, potrivit legii, criteriu de oprire imediată a funcționării.
La 15 ianuarie 2026, procurorul Niță Teodor și comisarul-șef Alexandru Manuel Dică s-au prezentat la sediul ISUJ Constanța. În biroul inspectorului-șef Mihail Cristian Amarandei, în prezența acestuia și a lui Cristian Rotaru, șeful Serviciului de Prevenire, procurorul Niță Teodor a solicitat explicit să i se comunice ce anume trebuie să facă Stelian Alexe — pe care l-a prezentat drept prieten personal și față de care a afirmat că „îi este dator” — pentru a evita închiderea localurilor.
Cristian Rotaru i-a comunicat că lipsesc instalațiile obligatorii și că termenul pentru intrarea în legalitate era 22 ianuarie 2026, altfel urmând a fi dispusă oprirea funcționării.
Ca urmare a presiunilor exercitate de procuror și a intervențiilor ulterioare ale inspectorului-șef Amarandei, Rotaru a temporizat aplicarea sancțiunilor, motivând subalternelor că trebuie așteptate răspunsurile de la Primărie și OCPI. În declarația din 12 mai 2026, Rotaru a depus denunț, descriind presiunile ca pe o „intimidare” și mărturisind că s-a temut de consecințe — inclusiv de o urmărire penală față de propria persoană.
Inspectorul-șef Amarandei i-ar fi spus: „Știi cine este în județ” — o formulare care, în context, echivala cu un avertisment indirect.
Potrivit actelor normative citate în rechizitoriu (Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor), lipsa instalațiilor de stingere și a rezervei de apă impunea în mod obligatoriu oprirea funcționării și aplicarea unor amenzi cuprinse între 30.000 și 100.000 de lei. Prin blocarea acestei măsuri, societatea lui Stelian Alexe a evitat consecințe economice grave — un folos necuvenit, în sensul Legii nr. 78/2000.
2. Fabricarea de probe și acord de vinovăție pe semnătură falsificată în Dosarul nr. 4867/210/P/2024
Referatul mai consemnează că procurorul Niță Teodor ar fi ticluit probe nereale în dosarul penal nr. 4867/210/P/2024, a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de o persoană pe care o știa nevinovată și a finalizat cauza prin intermediul unui Acord de recunoaștere a vinovăției fondat pe date false. Mai mult, acordul ar fi fost semnat prin contrafacerea semnăturii inculpatului Ion Marin.
3. Coordonarea unui grup operațional de intervenție în dosare
Potrivit rechizitoriului, Niță Teodor coordona activitatea a doi polițiști — Donciu Cătălin și Lascu Sorin, ofițeri de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Constanța, care lucrau efectiv în biroul nr. 26 al parchetului, sub directa sa coordonare. Cei doi funcționau ca „interfață” a procurorului cu părțile din dosare și cu instituțiile publice implicate.
De altfel, polițiștii afișau un „stil de viață opulent”: Donciu Cătălin dețin o casă și patru apartamente în Năvodari, iar Lascu Sorin deținea prin intermediul tatălui său un imobil în Predeal.
Trio-ul era completat de avocații Cristian Ion, Alexandru Petru Lisievici Brezeanu și Sorin Calaigii, toți trei foști stagiari ai cabinetului avocațial deținut de Niță Teodor în perioada în care era avocat la Baroul Constanța. Ei aveau rolul de a negocia „modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite pentru a se emite o soluție favorabilă”.
