Economia României a început anul 2026 cu rezultate mai bune decât estimările pesimiste lansate în ultimele luni de mediul politic, însă tabloul general rămâne unul complicat, crede econmistul Adrian Negrescu. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că scăderea economiei în primul trimestru a fost mai redusă decât se estima inițial. În schimb, consumul, industria, serviciile și investițiile private continuă să dea semne de slăbiciune.
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe seria ajustată sezonier, scăderea a fost de 1,1%. Totuși, INS a revizuit în sus datele economice față de estimarea anterioară, care indica un recul de 1,7%, ceea ce înseamnă că economia a rezistat mai bine decât se anticipa inițial.
Valoarea PIB-ului în primul trimestru a fost estimată la 403,9 miliarde de lei pe serie brută și la 497,8 miliarde de lei pe serie ajustată sezonier. Comparativ cu trimestrul precedent, economia a rămas practic la același nivel, ceea ce a permis evitarea intrării în recesiune tehnică.
Veștile bune: construcțiile și serviciile recreative țin economia în viață
Una dintre puținele surprize pozitive ale începutului de an vine din sectorul construcțiilor. Potrivit INS, construcțiile au avut o contribuție pozitivă de 0,4 puncte procentuale la PIB și au înregistrat o creștere a volumului de activitate de 7,9%. Domeniul reprezintă aproximativ 5,3% din economia României și continuă să fie susținut de proiectele publice de infrastructură și de investițiile finanțate din fonduri europene.
O altă evoluție pozitivă a fost înregistrată de activitățile culturale, recreative și de servicii pentru populație, care au contribuit cu 0,3 puncte procentuale la PIB și au consemnat o creștere de 11,6% a activității. Deși ponderea lor în economie este redusă, de numai 2,8%, aceste sectoare demonstrează că există încă zone dinamice în economia românească.
Adrian Negrescu consideră că rezultatele sunt mai bune decât prognozele alarmiste lansate în ultimele luni.
„Datele anunțate astăzi de INS vin să confirme ceea ce anticipam, că economia s-a descurcat mult mai bine decât estimările catastrofale ale politicienilor. În esență, din punct de vedere tehnic, România nu se află în recesiune tehnică”, afirmă economistul.
Potrivit acestuia, multe dintre companiile importante din economie și-au restructurat activitatea în ultimele luni și au reușit să atenueze impactul încetinirii economice.
„Se întâmplă ceea ce estimam încă din martie, că marea majoritate a companiilor de impact din economie și-a restructurat activitatea și că, având în vedere sezonalitatea, rezultatul din primul trimestru este nesperat de bun. În T1, de obicei, avem cea mai mică activitate economică din întregul an”, explică Negrescu.
Problemele economiei: industria, comerțul și IT-ul trag PIB-ul în jos
Dincolo de aceste semnale pozitive, cea mai mare parte a economiei a rămas pe minus.
Industria, unul dintre sectoarele tradiționale ale economiei românești, a contribuit negativ la PIB cu 0,2 puncte procentuale. Domeniul reprezintă 15,8% din economia națională și a înregistrat o reducere a activității de 1,2%.
Și mai îngrijorătoare sunt rezultatele din comerț, transporturi, depozitare, hoteluri și restaurante. Aceste activități au o pondere uriașă în PIB, de 22,5%, și au avut cea mai mare contribuție negativă la evoluția economiei, de minus 0,8 puncte procentuale. Volumul de activitate a scăzut cu 3,1%.
Sectorul IT și comunicații, considerat în ultimii ani unul dintre motoarele economiei românești, a înregistrat la rândul său o scădere de 4,1%, contribuind negativ cu 0,3 puncte procentuale la evoluția PIB-ului.
Pe minus au fost și tranzacțiile imobiliare, activitățile profesionale și tehnice, serviciile administrative, precum și administrația publică și sistemele de sănătate și educație.
Agricultura nu a adus nicio contribuție la creșterea economică, iar intermedierile financiare și asigurările au stagnat. De asemenea, nici impozitele nete pe produs nu au contribuit la creșterea PIB, volumul acestora fiind în scădere cu 0,6%.
România a intrat într-o perioadă de stagflație
Deși evită termenul de recesiune, Adrian Negrescu avertizează că România se confruntă cu un fenomen economic poate chiar mai periculos: stagflația.
„România se află în prezent într-o zonă de stagflație păguboasă, din care ne va fi greu să ieșim fără măsuri de stimulare calibrate pe această realitate”, afirmă economistul.
Stagflația apare atunci când economia stagnează sau crește foarte puțin, în timp ce inflația rămâne ridicată. În mod normal, inflația scade atunci când economia încetinește. În România se întâmplă însă contrariul.
Potrivit lui Negrescu, consumul este în scădere, producția industrială este pe minus, serviciile încetinesc, blocajul financiar afectează companiile, iar costurile creditării rămân foarte ridicate.
În plus, România continuă să aibă una dintre cele mai mari rate ale inflației din Uniunea Europeană, estimată la aproximativ 11% în luna mai.
Ce trebuie să facă viitorul guvern
În opinia economistului, indiferent cine va conduce viitorul Executiv, principalele obiective economice trebuie să fie reducerea inflației și relansarea consumului.
„Că va fi domnul Tomac, că vom avea un alt premier, indiferent cine se va afla la Palatul Victoria va trebui să insiste pe măsuri menite să reducă inflația și să relanseze consumul”, consideră Negrescu.
Acesta avertizează că mediul de afaceri și investitorii așteaptă nu doar măsuri economice, ci și o comunicare clară din partea autorităților.
Potrivit economistului, România traversează una dintre cele mai dificile perioade de pesimism economic din ultimii 15 ani, iar noul guvern va trebui să prezinte un program de măsuri credibil, însoțit de termene clare și obiective măsurabile.
