Sectorul construcțiilor continuă să fie unul dintre puținele motoare puternice de creștere ale economiei românești în 2026, într-un context în care consumul, retailul și industria încep să dea semne evidente de încetinire. După un an 2025 considerat record pentru piața construcțiilor, volumul lucrărilor a crescut cu peste 6% în primele două luni ale acestui an, potrivit unei analize realizate de Colliers pe baza datelor Eurostat.
Creșterea este alimentată aproape exclusiv de investițiile publice masive în infrastructură, în condițiile în care segmentul privat rămâne prudent și evită lansarea unor proiecte noi din cauza costurilor ridicate de finanțare și a incertitudinilor economice.
Investițiile în infrastructura
În prezent, aproape 1.000 de kilometri de autostradă sunt în execuție în România, pe lângă proiecte majore de infrastructură feroviară, spitale regionale, stadioane și lucrări finanțate prin PNRR sau fonduri europene clasice. Pentru economie, construcțiile au devenit astfel un pilon esențial de creștere.
„Încetinirea economiei locale influențează mai puțin sectorul construcțiilor, unde dezvoltatorii operează în cicluri pe termen lung și se uită deja la cum va arăta piața peste 2-3 ani. În același timp, piața este susținută puternic de investițiile publice, care reprezintă mai bine de jumătate din activitatea din construcții și care se desfășoară într-un ritm fără precedent”, explică Alexandru Atanasiu, Partner și Head of Construction Services în cadrul Colliers.
Datele Comisiei Europene arată că la finalul lunii aprilie aproape toți indicatorii de încredere economică din România au intrat pe teritoriu negativ. Cele mai pesimiste perspective vin din zona consumului și a retailului, în timp ce serviciile și industria se află și ele sub media istorică a încrederii economice. În acest peisaj, construcțiile rămân singurul sector important aflat încă pe plus.
Sectorul privat a ajuns să lucreze doar cu statul
Totuși, consultanții avertizează că această creștere ascunde o vulnerabilitate majoră: dependența tot mai mare de investițiile statului și de fondurile europene. Practic, dacă ritmul actual al proiectelor publice ar încetini brusc, efectele asupra întregii economii ar putea fi severe.
„În contextul incertitudinilor interne și al semnelor de întrebare privind atragerea fondurilor europene, sectorul construcțiilor se află într-un moment de cumpănă. Pe de o parte, autoritățile promit un an record pentru investițiile publice, estimate să depășească 8% din PIB în 2026, însă există și riscul ca aceste așteptări să fie prea optimiste”, avertizează Alexandru Atanasiu.
Piața funcționează deja aproape de limitele sale operaționale. Constructorii reclamă dificultăți tot mai mari în găsirea forței de muncă, costuri logistice în creștere și presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare. În paralel, prețurile materialelor de construcții au reintrat pe un trend ascendent, unele apropiindu-se din nou de maximele istorice atinse în perioada crizei energetice.
Aceste evoluții afectează direct marjele companiilor și cresc riscul apariției unor probleme financiare în sector, mai ales în cazul firmelor care lucrează cu contracte publice pe termen lung și cu costuri fixe deja asumate.
Sectorul contribuie acum cu peste 8% la PIB
Importanța construcțiilor pentru economia românească a crescut spectaculos în ultimii ani. Sectorul contribuie acum cu peste 8% la PIB – cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. În același timp, expunerea sistemului bancar pe companiile din construcții a crescut accelerat.
La finalul lunii martie 2026, creditele acordate companiilor din domeniu depășeau 54 de miliarde de lei, în creștere cu 16% față de anul trecut și aproape duble comparativ cu 2019.
Dincolo de impactul direct, construcțiile susțin indirect o parte importantă a economiei: producția de materiale, transporturile, logistica, serviciile profesionale și o mare parte a industriei grele. Din acest motiv, o eventuală frânare puternică a sectorului ar putea produce efecte în lanț asupra întregii economii.
În acest moment, România traversează probabil cea mai intensă perioadă de investiții publice din ultimele decenii. Însă întrebarea majoră pentru piață rămâne dacă statul și fondurile europene vor putea susține acest ritm și în următorii ani sau dacă boom-ul actual al construcțiilor riscă să se transforme într-o nouă perioadă de blocaj economic și financiar pentru industrie.
