Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut pe economie va crește cu 275 de lei brut sau 160 de lei net, iar modificarea va produce efecte pentru 1,7 milioane de salariați, nu doar pentru plătiți la nivelul minimului salarial. În România, numeroase drepturi, plafoane, indemnizații și obligații sunt calculate prin raportare la salariul minim brut, astfel încât orice majorare generează consecințe în lanț.
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe economie va fi majorat de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, așa cum prevede Hotărârea Guvernului nr. 146/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 13 martie 2026. Majorarea vine odată cu aplicarea în România, din 2025, a legislației europene privind salariul minim european.
Deși, aparent, creșterea pare limitată la veniturile angajaților plătiți cu minimul pe economie, efectele se vor resimți în întreaga economie, de la costurile firmelor până la pragul de acces în procedura insolvenței personale.
Una dintre cele mai puțin cunoscute consecințe este creșterea pragului utilizat în procedura de insolvență personală. De la 1 iulie 2026, pragul minim al datoriilor necesar pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare sau prin lichidare de active va ajunge la 64.875 de lei, față de 60.750 de lei în prezent.
Majorarea salariului minim va influența însă mult mai multe domenii. Iată cele mai importante cinci efecte.
1. Creșterea veniturilor pentru 831.0o0 de salariați din privat
Principalul efect este evident: angajații plătiți cu salariul minim vor încasa venituri mai mari. Chiar dacă majorarea brută este de 275 lei, angajatul nu primește toată suma în mână din cauza taxelor și a reducerii facilității fiscale de la 300 la 200 de lei neimpozabili. Creșterea efectivă ar fi astfel undeva la 160 de lei.
Datele Ministerului Muncii estimau că de creșterea salariului minim vor beneficia aproximativ 831.000 de angajați, adică 14,6% din totalul salariaților activi, sunt plătiți cu salariul minim brut. Pentru acești angajați, majorarea salariului minim înseamnă creșterea salariului brut și, implicit, a salariului net încasat lunar.
„Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată să fie majorat la 4.325 lei lunar începând cu data de 1 iulie 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 6,8 %, față de luna iunie 2026. În luna iunie 2026 tariful orar este de 24,496 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,334 ore pe lună, iar din luna iulie 2026, tariful orar va fi de 25,949 lei/oră pentru un program complet de lucru de 166,667 ore/lună”, se precizează în nota de fundamentare a hotărârii de guvern.
Beneficiarii direcți sunt în special salariații din comerț, construcții, agricultură, industria alimentară, servicii, transporturi și alte domenii unde remunerațiile sunt apropiate de minimul legal.
2. Majorarea unor salarii și sporuri din sectorul public pentru 927.645 de bugetari
Dacă de majorarea salariului minim vor beneficia 831.0o0 de salariați din mediul privat, de majorarea acestui vor beneficia mai mulți bugetari, așa cum reiese din nota de fundamentare a hotărârii de guvern,
Conform notei de fundamentare a HG 146/2026, de majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia un număr de 1.759.027 salariați. Diferența de 927.645 salariați (de la 1.759.027 salariați la 831.0o0 de salariați cu salariul minim) este dată de numărul bugetarilor care vor beneficia de creșterea veniturilor încasate din luna iulie.
Costurile care trebuie acoperite de la bugetul de stat cu creșterile veniturilor bugetare din iulie până în decembrie sunt de 969 milioane de lei, aproape 2 miliarde de lei sau 193 de milioane de euro
În sistemul public există indemnizații, sporuri, plafoane și limite stabilite prin raportare la salariul minim brut pe economie. De asemenea, anumite categorii de personal au salarii de bază sau coeficienți care pornesc de la acest indicator.
Creșterea salariului minim poate determina majorarea unor drepturi salariale, indemnizații sau compensații acordate personalului din instituțiile publice, în funcție de modul în care acestea sunt reglementate prin legislația specifică fiecărei categorii profesionale.
3. Costuri mai mari pentru companii cu 140 de milioane de euro în 2026
Creșterea salariului minim înseamnă automat costuri suplimentare pentru angajatori.
Firmele nu suportă doar majorarea salariului brut, ci și contribuțiile aferente și alte cheltuieli asociate forței de muncă. Astfel, la o majorare brută de 275 de lei pe lună până la finalul anului pentru 830.000 de angajați cu acest venit, dacă toți ar lucra în companii private, costul suplimentar ar fi de 1,4 miliarde de lei sau 140 de milioane de euro.
Pentru companiile cu un număr mare de angajați plătiți la nivelul minimului salarial, impactul poate fi semnificativ. Cele mai afectate sunt de regulă firmele din retail, logistică, agricultură, industria prelucrătoare, pază și servicii.
„Creșterea salariului minim produce însă efecte și pentru angajații care câștigă ceva mai mult decât minimul. În multe companii, pentru a păstra diferențele dintre funcții și nivelurile de salarizare, angajatorii sunt nevoiți să ajusteze și salariile aflate imediat deasupra pragului minim”, ne explică Oana Hrenea, specialist HR într-o companie din București.
Astfel, impactul real al măsurii depășește numărul contractelor încheiate la nivelul salariului minim și se propagă către o categorie mult mai largă de salariați.
4. Crește pragul pentru insolvența persoanelor fizice
Una dintre cele mai importante modificări indirecte vizează procedura insolvenței persoanelor fizice.
Legea insolvenței persoanelor fizice stabilește că procedura poate fi deschisă doar dacă valoarea totală a datoriilor depășește un anumit prag raportat la salariul minim brut.
Ca urmare a majorării salariului minim, acest prag va crește de la 60.750 de lei la 64.875 de lei, începând cu 1 iulie 2026.
Consecința practică este că persoanele cu datorii cuprinse între aceste două valori nu vor mai putea solicita deschiderea procedurii de insolvență după intrarea în vigoare a noului salariu minim. Pentru cei aflați în dificultate financiară, diferența poate fi importantă, deoarece accesul la procedură este condiționat de îndeplinirea acestui prag minim.
5. Se modifică numeroase plafoane, amenzi și obligații fiscale
Salariul minim este utilizat în legislația românească drept reper pentru calcularea unor plafoane fiscale, contribuții, sancțiuni și obligații administrative.
De fiecare dată când acest indicator crește, sunt influențate numeroase valori prevăzute în legislația muncii, fiscală și comercială.
Se modifică numeroase plafoane, amenzi și obligații fiscale, de la amenzile rutiere și contribuțiile sociale până la indemnizațiile pentru concedii medicale, valoarea tichetelor de masă, pragurile pentru popriri salariale, facilitățile acordate persoanelor cu dizabilități, contribuțiile datorate de zilieri și unele taxe și sancțiuni calculate în funcție de salariul minim.
Cum se stabilește salariul minim european
România a încheiat în luna februarie 2025 procesul de transpunere a Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană în legislația internă. Tot atunci, a fost atins și obiectivul reformei asumate în PNRR, Jalonul 392, care prevede „instituirea unui mecanism nou și a unei noi formule pentru a stabili nivelul salariului minim în mod obiectiv și sistematic, în consultare cu partenerii sociali și ținând seama de acțiunile Uniunii.”
Conform legislației muncii din România, prin care s-au aprobat normele europene, valoarea salariului minim european se schimbă în situația în care raportul dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prognozat aplicând formula și câștigul salarial mediu brut lunar este mai mic de 52%.
În acel moment, statul negociază cu partenerii sociali, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, într-o marjă cuprinsă între rezultatul formulei și evaluarea gradului de adecvare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de nivelul orientativ de 47%-52% al ponderii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut.
