Patru centrale care doresc să producă energie pe bază de gaze ar trebui să fie puse în funcțiune până în 2030. Acestea vor consuma minimum 3,5 miliarde de metri cubi de gaze din producția extrasă din Marea Neagră, dacă toate ar fi alimentate exclusiv cu gaze din perimetrul Neptun Deep. Doar centrala de la Mintia, județul Hunedoara, va consuma aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaze anual începând din 2027, cel târziu 2028.
OMV Petrom și Romgaz estimează că vor extrage, în medie, din 2027, timp de 12 ani, aproape 8 miliarde de metri cubi de gaze anual. Însă această producție suplimentară trebuie să compenseze declinul producției interne din alte zăcăminte, să acopere necesarul combinatului Azomureș, în cazul preluării acestuia de către Romgaz, și să onoreze acordurile de export deja semnate, care însumează aproximativ 4 miliarde de metri cubi de gaze.
Prin urmare, în cel mai optimist scenariu, gazele din Marea Neagră vor putea acoperi, timp de aproximativ un deceniu, necesarul centralelor care transformă acest combustibil în energie electrică. După această perioadă, România fie va fi nevoită să renunțe la o parte dintre aceste investiții, fie va căuta surse suplimentare de aprovizionare cu gaze din Rusia, Statele Unite sau statele arabe.
România traversează cea mai amplă transformare a sistemului energetic de după 1990. În locul grupurilor pe cărbune, care sunt închise treptat, autoritățile și companiile private pregătesc construirea unor centrale pe gaze naturale cu o capacitate totală de peste 3.500 MW. Cu alte cuvinte, este vorba despre unități care transformă gazele naturale în energie electrică. Strategia este similară celei adoptate de Germania, care a decis să închidă centralele nucleare și să le înlocuiască, în parte, cu centrale pe gaze naturale. În cazul Germaniei, o parte importantă a gazelor a provenit din importurile din Rusia.
În cazul României, scenariul optimist este că gazele necesare noilor centrale electrice vor proveni din Marea Neagră. OMV Petrom și Romgaz ar urma să introducă în sistem, începând din 2027-2028, aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual.
Centralele care vor produce energie au nevoie de 4 miliarde de metri cubi de gaze anual
Potrivit datelor centralizate privind proiectele energetice aflate în diverse stadii de dezvoltare, România pregătește centrale pe gaze cu o capacitate totală de aproximativ 3.830 MW, dintre care peste 3.500 MW sunt reprezentate de proiectele majore de la Mintia, Iernut, Ișalnița și Turceni.
Pentru a înțelege mai ușor dimensiunea acestor investiții, trebuie precizat că centralele care vor produce energie electrică prin consumul de gaze naturale vor avea nevoie de aproximativ jumătate din producția estimată a perimetrului Neptun Deep. La capacitățile anunțate de investitori, acestea vor consuma anual minimum 4 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Cel mai important proiect este centrala de la Mintia, construită de grupul irakian Mass Global Energy Rom pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune. Cu o capacitate de 1.700 MW, aceasta va deveni cea mai mare centrală pe gaze naturale amplasată pe un singur sit din Uniunea Europeană.
Pentru a înțelege mai bine dimensiunea proiectului, în condiții normale de funcționare, centrala de la Mintia ar putea produce peste 11 TWh de energie electrică pe an. Prin comparație, consumul total de energie electrică al României – al populației, companiilor și instituțiilor publice – a fost de aproximativ 50 TWh în 2025. Astfel, Mintia ar putea asigura aproape 20% din consumul anual de energie electrică al țării.
La Mintia, s-ar putea produce energie electrică din 2027
Investiția depășește, potrivit grupului Mass Global Energy, suma de 1,2 miliarde de euro, iar primele cantități de energie electrică ar urma să fie livrate în Sistemul Energetic Național anul viitor. În 2026 vor fi efectuate doar testele tehnologice, așa cum a anunțat chiar premierul Ilie Bolojan.
„Proiectul este realizat în proporție de peste 83% și are un rol strategic pentru securitatea energetică a României. Înseamnă mai multă energie produsă în țară, mai puține importuri și o capacitate mai bună de a acoperi consumul în perioadele dificile, mai ales iarna”, a scris Bolojan pe pagina sa de Facebook, în urma unei vizite la Mintia.
Potrivit premierului, în perioada următoare vor începe testele de interconectare dintre centrală și stația electrică, iar până în octombrie vor fi finalizate lucrările de conectare la rețeaua națională.
„De asemenea, alimentarea cu gaze a noii centrale trebuie asigurată până în luna august. Este esenţial ca toate instituţiile implicate să colaboreze pentru ca aceste teste şi etapele următoare să fie realizate fără întârzieri suplimentare. România are nevoie de investiţii serioase în energie, de capacităţi noi de producţie şi de infrastructură modernă. Fără acestea nu putem avea competitivitate economică, stabilitate şi preţuri corecte pentru cetăţeni”, a mai transmis șeful Guvernului.
Mintia are nevoie de 2,5 miliarde de metri cubi de gaze anual, gaze pe care încă nu le are
Noua centrală de la Mintia este dezvoltată de compania Mass Global Energy Rom, parte a grupului irakian Mass Group Holding, unul dintre cei mai mari producători privați de energie din Orientul Mijlociu. Finanțarea este asigurată de bănci din Emiratele Arabe Unite, astfel că nivelul de transparență privind această investiție rămâne redus.
Grupul Mass Group, care a ales să investească la Mintia, controlează mai multe centrale electrice pe gaze în Irak și a cumpărat fostul Complex Energetic Mintia în 2022, după falimentul Complexului Energetic Hunedoara.
Estimările realizate pe baza randamentului turbinelor Siemens Energy și a factorului de utilizare indică un consum anual cuprins între 2 și 2,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Dacă centrala va funcționa aproape permanent, consumul ar putea depăși chiar 2,7 miliarde de metri cubi pe an.
Cu toate acestea, Mass Global Energy nu a anunțat până în prezent încheierea unui acord ferm pentru achiziția gazelor necesare funcționării centralei. Din informațiile NewsCenter.ro, compania a purtat discuții preliminare atât cu producătorul de stat Romgaz, cât și cu traderul Nova Power & Gas. Până în prezent, negocierile nu s-au concretizat într-un contract.
De altfel, Nova Power & Gas a semnat un memorandum cu transportatorul național Transgaz și cu traderul grec Atlantic-See LNG Trade pentru importul a până la 2 miliarde de metri cubi de gaze naturale lichefiate din Statele Unite, potrivit Profit.ro. În final, însă, compania nu a ajuns la un acord pentru furnizarea gazelor necesare centralei de la Mintia.
O altă variantă analizată este reprezentată de gazele comercializate de grupul ungar MVM. Astfel, MVM ar putea deveni furnizor pentru Mintia, folosind inclusiv gaze provenite indirect din importurile realizate de Ungaria din Federația Rusă. Compania maghiară are un contract valabil cu Gazprom până în 2036, în baza căruia Ungaria primește anual aproximativ 4,5 miliarde de metri cubi de gaze.
De altfel, MVM a încercat să preia operațiunile E.ON România, tranzacție care nu s-a mai finalizat. Dacă achiziția ar fi fost aprobată, compania ungară ar fi avut acces direct la infrastructura și portofoliul de clienți din România, ceea ce i-ar fi facilitat inclusiv furnizarea de gaze către centrala de la Mintia.
Centrala de la Mintia va fi energofagă: va consuma cât 25% din consumul anual de gaze al României din 2025
Necesarul centralei de la Mintia, de 2,5 miliarde de metri cubi de gaze anual, înseamnă aproape 30% din producția anuală de gaze a României și aproximativ 25% din consumul întregii economii.
Asta deoarece întreaga economie a României – consumatori casnici, industrie și instituții publice – a consumat aproape 11 miliarde de metri cubi de gaze în 2025, conform datelor Institutului Național de Statistică. Dintre acestea, doar aproximativ 9 miliarde de metri cubi au provenit din producția internă.
Pentru comparație, până acum, marile platforme industriale consumatoare de gaze – combinatul de îngrășăminte Azomureș și combinatele industriale Alro Slatina și Liberty Galați – au avut un necesar mai redus de gaze decât cel estimat pentru centrala de la Mintia, dacă toate ar funcționa la capacitate normală.
În cazul Azomureș, aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze sunt utilizați anual ca materie primă pentru producția de îngrășăminte, iar alte aproape 100 de milioane de metri cubi sunt necesare pentru producerea energiei electrice și termice folosite în procesul industrial.
De cealaltă parte, Alro Slatina și Liberty Galați nu folosesc gazele naturale ca materie primă, însă consumă cantități foarte mari de energie electrică. Dacă această energie ar fi produsă integral în centrale pe gaze, ar fi necesari anual minimum 700 de milioane de metri cubi de gaze naturale.
Conversia în gaze arată că pentru producerea unui TWh de energie electrică într-o centrală pe gaze sunt necesari aproximativ 158-172 milioane de metri cubi de gaze, potrivit estimărilor bazate pe date ale U.S. Energy Information Administration (EIA).
Rezultă că Mintia ar putea consuma minimum 2 miliarde de metri cubi de gaze anual, în timp ce Azomureș, Alro și Liberty, funcționând la capacitate normală, ar avea un consum echivalent de aproximativ 1,8 miliarde de metri cubi de gaze.
De altfel, centrala de la Mintia ar putea consuma aproape jumătate din cantitatea de gaze utilizată direct și indirect de populația României. Consumul casnic direct de gaze este de aproximativ 3,5 miliarde de metri cubi anual, iar pentru producerea energiei electrice consumate de populație mai sunt necesari circa 2 miliarde de metri cubi de gaze transformați în electricitate.
Soluția gazelor din Marea Neagră va dura doar un deceniu
Mergând mai departe, pentru a funcționa la capacitate ridicată, centrala de la Mintia va avea nevoie de minimum 2 miliarde de metri cubi de gaze anual, care vor proveni fie din import, fie din gazele extrase din perimetrul Neptun Deep de OMV Petrom și Romgaz.
Salvarea aparentă ar putea veni din gazele extrase din Marea Neagră.
Și aici există însă o limită. Din perimetrul Neptun Deep se estimează că vor fi extrase aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze pe durata exploatării, iar producția anuală este estimată la maximum 8 miliarde de metri cubi timp de 10-12 ani.
Însă aceste 8 miliarde de metri cubi de gaze nu se vor adăuga integral celor aproximativ 9 miliarde de metri cubi proveniți din producția internă actuală, deoarece și producția din zăcămintele existente este în declin.
Conform unor estimări utilizate în documentele strategice ale Transgaz, producția convențională de gaze a României ar putea scădea la aproximativ 6-7 miliarde de metri cubi anual până în 2035, în lipsa unor noi exploatări majore.
„Potrivit estimărilor utilizate de Transgaz în Strategia Energetică 2025-2035, producția convențională de gaze a României este așteptată să scadă la aproximativ 6-7 miliarde de metri cubi anual până în 2035, dacă nu sunt puse în exploatare noi zăcăminte majore precum Neptun Deep din Marea Neagră”, se precizează în documentele companiei.
Astfel, producția anuală estimată la 8 miliarde de metri cubi de gaze din Neptun Deep ar urma să acopere:
– aproximativ 2 miliarde de metri cubi pentru compensarea declinului producției din alte zăcăminte;
– aproximativ 1 miliard de metri cubi pentru combinatul Azomureș, dacă tranzacția de preluare de către Romgaz va fi finalizată și autorizată;
– aproximativ 1 miliard de metri cubi pe care OMV Petrom s-a angajat să îi livreze către Uniper și Energocom;
– aproximativ 600 de milioane de metri cubi pentru centrala de la Iernut;
– aproximativ 2 miliarde de metri cubi pentru centrala de la Mintia;
– aproximativ 1,8 miliarde de metri cubi pentru proiectele pe gaze ale Complexului Energetic Oltenia, dacă acestea vor fi finalizate.
Prin urmare, din Marea Neagră s-ar putea extrage anual aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze, în timp ce necesarul rezultat din aceste proiecte și angajamente ar putea depăși 8,4 miliarde de metri cubi anual.
Raportată la producția estimată a proiectului Neptun Deep, centrala de la Mintia ar consuma între 25% și 30% din gazele extrase anual din Marea Neagră. Cu alte cuvinte, aproximativ un metru cub din patru produși de Neptun Deep ar putea ajunge la Mintia pentru producția de energie electrică.
Consumul de gaze al marilor centrale pregătite în România: aproximativ 3,5 miliarde de metri cubi anual
Pe lângă proiectul de la Mintia, mai sunt alte patru proiecte mari care au încă șanse să fie finalizate.
La Iernut, Romgaz încearcă să finalizeze proiectul început în 2017 și întârziat cu aproape șapte ani. Centrala de 430 MW este realizată în proporție de peste 95%, iar compania estimează că punerea în funcțiune va avea loc până la sfârșitul anului 2026.
În Oltenia, situația este mai complicată. Centrala de la Ișalnița, de 850 MW, este blocată după două licitații consecutive fără ofertanți, iar termenul realist de finalizare a fost împins către 2029-2030. La Turceni, proiectul de 475 MW a atras o singură ofertă, depusă de un consorțiu care include gigantul chinez Dongfang Electric, evaluarea fiind încă în desfășurare.
Miza reală a acestor investiții nu este doar producția de electricitate, ci și necesarul uriaș de gaze naturale.
Pe baza randamentului centralelor moderne de tip CCGT, o unitate de 1 GW consumă aproximativ 1,45–1,50 miliarde metri cubi de gaze pe an dacă funcționează permanent la capacitate maximă.
Aplicând această formulă proiectelor aflate în construcție sau în pregătire, rezultă un consum anual impresionant:
- Mintia (1.700 MW): aproximativ 2,5 miliarde mc/an;
- Iernut (430 MW): aproximativ 625 milioane mc/an;
- Ișalnița (850 MW): aproximativ 1,24 miliarde mc/an;
- Turceni (475 MW): aproximativ 690 milioane mc/an;
Doar aceste patru proiecte ar putea consuma împreună peste 5 miliarde metri cubi de gaze anual dacă ar funcționa la capacitate maximă. Dacă se adaugă și centrala de cogenerare de la Năvodari și proiectul abandonat de la Craiova, necesarul teoretic depășește 5 miliarde metri cubi pe an. Însă aceste ultime două proiecte au șanse minime să fie finalizate, cel puțin ținând cont de datele actuale.
În practică, centralele nu funcționează 8.760 de ore pe an. La un factor de utilizare de 60-70%, consumul ar coborî spre 3,5-4 miliarde metri cubi anual, însă și această cantitate reprezintă aproape jumătate din producția actuală a României.
Cu alte cuvinte, între 44% și 50% din producția anuală estimată a Neptun Deep ar putea fi absorbită doar de aceste patru proiecte energetice.
Criza de după Neptun Deep: importurile de gaze
În condițiile în care concesiunea offshore este proiectată să funcționeze cel puțin 10-12 ani la capacitate ridicată, centrala ar putea consuma pe durata unui deceniu peste 20 miliarde de metri cubi de gaze, o cantitate apropiată de 20%-25% din rezervele recuperabile estimate pentru zăcăminte offshore din Marea Neagră.
După acest deceniu, economia României ar trebui să poată alege concurențial să consume energie din surse regenerabile (eoliană, solar), din proiectele Nuclearelectrica de creștere a producției energie cu sursă nucleară sau din energia produsă în continuarea în centrale pe bază de gaz, dar de data aceasta va fi gaz importat.
Specialiștii se tem că România va rămâne captivă acestor centrale de gaz. „Nu cred că peste un deceniu, deși e mult până atunci cu noile avansuri tehnologice, România va reuși să aibă mai multe resurse de producție a energie. Nuclearelectrica nu pare că se grăbește cu reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și acordă prioritate altor proiecte. Investițiile în energia regenerabilă practic au înghețat, asta și pentru că investitorii sunt blocați de autorități sau de sitemul Translectrica care nu permite racordarea la timp”, ne-a explicat unul dintre cei mai cunoscuți experți în domeniul energetic.
Dacă România va rămâne captivă centralelor de gaze, atunic țara noastră va depinde de importurile de gaze din Rusia, în cazul în care războiul din Ucraina se va termina, SUA sau statele arabe pentru a avea energie electrică.
