Fostul ministru al Justiției și fost membru al Curții Constituționale a României (CCR), Tudorel Toader, afirmă că demersurile pentru clarificarea conținutului arhivei SIPA au fost întâmpinate cu opoziție din partea unor reprezentanți ai sistemului judiciar. SIPA, fostul serviciu secret al Ministerului Justiției, a funcționat între 1991 și 2006. Arhiva sa conține documente care au generat controverse timp de aproape două decenii.
Tudorel Toader, susține că a încercat desecretizarea arhivei SIPA, dar tentativa sa a fost blocată chiar de o parte a sistemului judiciar, deși, în spațiul public, exista o cerere constantă pentru aflarea adevărului despre documentele păstrate de fostul serviciu secret al Ministerului Justiției.
Într-o postare amplă publicată pe rețelele sociale, pe Facebook, Tudorel Toader afirmă că, după preluarea mandatului de ministru, a fost avertizat de fosta judecătoare constituțională Maia Teodoroiu că arhiva SIPA reprezintă o „bombă cu ceas” care ar putea genera probleme majore Ministerului Justiției.
„Aveți o bombă cu ceas în minister. Aveți grijă să nu vă explodeze în față. Se numește SIPA”, povestește Tudorel Toader că i-ar fi spus Maia Teodoroiu imediat după preluarea funcției.
Potrivit fostului ministru, tocmai multitudinea de suspiciuni și acuzații care au circulat ani la rând în jurul arhivei l-au determinat să inițieze procedurile pentru desecretizarea documentelor care puteau fi făcute publice.
Ce este SIPA
SIPA (Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție) a fost serviciul secret al Ministerului Justiției și a funcționat între 1991 și 2006, când a fost desființat. Arhiva rămasă în urma activității sale a devenit una dintre cele mai controversate din România, pe fondul suspiciunilor că ar conține informații despre judecători, procurori și alte persoane din sistemul judiciar.
De-a lungul timpului, serviciul a devenit însă unul dintre cele mai controversate organisme din România. Numeroase informații apărute în spațiul public au susținut că SIPA ar fi colectat date despre judecători, procurori, avocați și alte persoane din sistemul judiciar.
În 2006, serviciul a fost desființat, iar arhiva sa a fost sigilată. De atunci, conținutul exact al documentelor a rămas subiectul unor controverse permanente. În jurul arhivei au apărut acuzații privind posibile sustrageri de documente, copieri neautorizate și folosirea informațiilor pentru exercitarea unor presiuni asupra magistraților.
Tocmai aceste suspiciuni au alimentat, timp de aproape două decenii, dezbaterea privind necesitatea desecretizării arhivei.
Tudorel Toader indică unul dintre vinovațu: CSM a refuzat să participe
Fostul ministru afirmă că una dintre primele surprize întâmpinate în procesul de desecretizare a fost refuzul Consiliului Superior al Magistraturii de a desemna un reprezentant în comisia care urma să analizeze arhiva.
„CSM trebuia să desemneze un magistrat care să facă parte din comisie. Nu l-a desemnat. Fără explicații convingătoare. Un refuz tăcut, care spunea mai mult decât o poziție asumată”, susține Tudorel Toader.
Acesta afirmă că procedura fusese construită cu reguli stricte privind accesul la documente, persoanele implicate având inclusiv certificate ORNISS și atribuții clar stabilite.
Acuzații privind opoziția unor asociații de magistrați
Tudorel Toader mai susține că o parte dintre asociațiile profesionale ale magistraților au încercat să oprească procesul de desecretizare.
„Una dintre asociațiile magistraților a reacționat vehement împotriva demersului de desecretizare”, afirmă fostul ministru.
Potrivit acestuia, unele organizații au atacat în instanță hotărârea de guvern care permitea analiza arhivei și au cerut anularea procedurilor.
Fostul ministru consideră că poziția acestora era contradictorie.
„Nu poți cere adevăr fără să accepți deschiderea arhivei. Nu poți invoca transparența, dar să te opui procedurii care o face posibilă”, scrie Tudorel Toader.
Acesta mai susține că păstrarea arhivei în zona secretizării perpetue favorizează apariția suspiciunilor și a posibilităților de șantaj.
„Tocmai secretizarea perpetuă alimentează șantajul, nu clarificarea”, afirmă fostul ministru.
Comisia a început activitatea, dar procesul nu a fost finalizat
Potrivit relatării sale, instanța a respins acțiunea prin care se solicita anularea hotărârii de guvern, iar comisia și-a început activitatea.
„Comisia a fost constituită potrivit legii și și-a început activitatea”, arată Tudorel Toader.
Acesta afirmă că, după accesul în arhivă, unul dintre primele lucruri observate a fost existența unor documente administrative care nu aveau legătură cu presupusele informații compromițătoare despre magistrați.
După plecarea sa de la Ministerul Justiției, procedurile de analiză și clarificare a arhivei nu au mai continuat în ritmul inițial, susține fostul ministru.
Tudorel Toader a fost judecător al Curții Constituționale a României și fost ministru al Justiției în perioada 2017-2019. Înainte de a intra în Guvern, a ocupat timp de nouă ani funcția de judecător al CCR și a fost rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
În perioada mandatului său de ministru s-a aflat în centrul unor dezbateri majore privind reforma justiției, statutul procurorilor și revocarea fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kövesi. După încheierea mandatului, a revenit în mediul universitar și continuă să fie una dintre vocile active în dezbaterile privind sistemul judiciar și legislația din România.
