Românii au ajuns aproape la același nivel cu media Uniunii Europene în ceea ce privește încrederea în rolul UE ca factor de stabilitate, iar percepția pozitivă asupra apartenenței României la Uniune este în creștere.
Totuși, comparativ cu restul europenilor, românii sunt mai puțin mulțumiți de calitatea vieții și acordă o importanță mai mare problemelor economice, locurilor de muncă și agriculturii. Acestea sunt principalele concluzii ale sondajului Eurobarometru – Primăvara 2026, realizat în toate cele 27 de state membre, inclusiv pe un eșantion de 1.045 de persoane din România.
Sondajul a fost realizat în perioada 9 aprilie – 4 mai 2026, prin interviuri față în față, pe un eșantion total de 26.421 de respondenți din Uniunea Europeană.
România ajunge la media europeană privind percepția UE ca spațiu al stabilității
Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este consolidarea imaginii Uniunii Europene ca factor de stabilitate într-un context geopolitic tensionat.
La nivelul Uniunii Europene, 75% dintre cetățeni consideră că UE reprezintă „un loc al stabilității într-o lume cu probleme”, cu opt puncte procentuale mai mult decât în sondajul din toamna anului trecut.
În România, procentul este foarte apropiat de media europeană. 74% dintre români împărtășesc aceeași opinie, în creștere cu 5 puncte procentuale față de sondajul precedent. Diferența dintre România și media UE este astfel de numai un punct procentual.
În același timp însă, românii sunt ceva mai sceptici decât media europeană în privința rolului viitor al Uniunii. Dacă 68% dintre europeni consideră că UE ar trebui să joace un rol mai important în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și riscurilor de securitate, în România această opinie este împărtășită de 54% dintre respondenți. În schimb, 26% dintre români cred că rolul UE ar trebui chiar diminuat, față de numai 11% la nivel european.
Românii apreciază mai mult apartenența la UE decât în urmă cu un an
Percepția asupra beneficiilor apartenenței la Uniunea Europeană continuă să se îmbunătățească.
La nivel european, 74% dintre cetățeni spun că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat de la introducerea întrebării în Eurobarometru.
În România, 73% dintre respondenți apreciază că aderarea la UE a fost benefică, cu 6 puncte procentuale peste nivelul din urmă cu un an. În paralel, procentul celor care consideră că România nu a avut beneficii a scăzut la 23%, cu șapte puncte procentuale mai puțin decât în 2025.
Diferențele apar însă atunci când respondenții sunt întrebați care sunt principalele avantaje ale apartenenței.
La nivel european, primul beneficiu este contribuția UE la pace și securitate (40%), urmat de cooperarea între statele membre (34%) și creșterea economică (28%).
Românii pun accentul pe alte aspecte. Pentru ei, cel mai important avantaj este crearea de noi oportunități de muncă (37%), urmată de protejarea păcii și securității (28%), creșterea economică (25%) și îmbunătățirea nivelului de trai (25%).
Economia domină agenda românilor
Diferențele dintre România și media europeană sunt și mai vizibile în ceea ce privește prioritățile pe care cetățenii le transmit Parlamentului European.
La nivelul UE, principala preocupare rămâne inflația, creșterea prețurilor și costul vieții, indicată de 47% dintre respondenți.
România urmează aceeași tendință, însă cu un procent ușor mai redus, 42% dintre respondenți indicând costul vieții drept principala problemă care ar trebui abordată de Parlamentul European.
În schimb, românii sunt mai preocupați decât media europeană de:
- economia și crearea de locuri de muncă – 41% în România, față de 35% în UE;
- agricultura și securitatea alimentară – 28% față de 20%;
- autonomia industrială și energetică – 20% față de 16%;
- calitatea educației și oportunitățile de învățare, considerate mai importante în România decât în media europeană.
În schimb, românii acordă mai puțină importanță unor teme precum schimbările climatice, migrația sau terorismul.
Mai puțini români sunt mulțumiți de calitatea vieții
Una dintre cele mai mari diferențe față de media europeană privește satisfacția față de nivelul de trai.
La nivel european, 83% dintre cetățeni spun că sunt mulțumiți de calitatea vieții lor.
În România, procentul este de numai 63%, cu 20 de puncte procentuale sub media Uniunii. În același timp, 37% dintre români declară că sunt nemulțumiți de calitatea vieții, față de doar 17% la nivel european.
Diferențele sunt vizibile aproape în toate categoriile sociale. De exemplu, în rândul persoanelor de peste 55 de ani, doar 51% dintre români se declară mulțumiți de calitatea vieții, comparativ cu 80% în media UE. În schimb, în categoria persoanelor cu studii superioare, nivelul de satisfacție urcă la 85%, apropiindu-se de media europeană de 91%.
Problemele financiare domină preocupările românilor
Atunci când sunt întrebați ce le-ar îmbunătăți cel mai mult calitatea vieții, românii indică în primul rând siguranța locului de muncă și condițiile de muncă, menționată de 33%, față de numai 27% în media europeană.
De asemenea, românii acordă o importanță mai mare decât europenii:
- calității educației (23% față de 16%);
- eficienței serviciilor publice;
- accesibilității locuințelor.
În schimb, europenii pun mai mult accent pe sănătatea fizică și mintală și pe situația financiară generală ca elemente definitorii pentru o bună calitate a vieții.
Românii sunt mai optimiști decât media țărilor UE
Sondajul relevă și o diferență importantă privind percepția asupra viitorului.
La nivel european, 58% dintre cetățeni se declară pesimiști în privința evoluției situației mondiale, iar doar 38% sunt optimiști.
În România, raportul este invers. 57% dintre respondenți spun că sunt optimiști în privința viitorului lumii, iar 38% se declară pesimiști. În același timp, cele mai frecvente stări emoționale declarate de români sunt speranța (49%) și încrederea (40%), ambele peste media europeană, unde procentele sunt de 43%, respectiv 33%.
Per ansamblu, datele Eurobarometrului arată că România se aliniază tot mai mult mediei europene în ceea ce privește susținerea proiectului european și percepția UE ca factor de stabilitate.
În același timp însă, diferențele față de restul Uniunii rămân evidente în ceea ce privește nivelul de trai și prioritățile economice: românii sunt mai preocupați de locurile de muncă, agricultură și educație și se declară semnificativ mai puțin mulțumiți de calitatea vieții decât media cetățenilor din Uniunea Europeană.
