La aproape trei ani de la scandalul care a zguduit România în dosarul „Azilurilor Groazei” din Voluntari, dosarul se află într-o situație paradoxală. Persoanele cercetate au fost trimise în judecată din mai 2024, dar cauza nu a avut niciun termen în procesul principal. La Tribunalul Ilfov și Curtea de Apel București s-au judecat 18 cauze auxiliare cauzei principale.
Deși procurorii DIICOT au trimis în judecată 28 de inculpați încă din mai 2024, iar ancheta a documentat unele dintre cele mai grave abuzuri asupra persoanelor vulnerabile din ultimii ani, în perioada ianuarie 2025 – iulie 2026 cauza nu a ajuns încă la judecata pe fond. Procedura de cameră preliminară continuă, iar toate măsurile preventive și chiar sechestrele asigurătorii au expirat între timp.
Constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane
Dosarul privește gruparea coordonată de Ștefan Godei, administratorul Asociației „Sfântul Gabriel cel Viteaz”, acuzată de DIICOT că a exploatat persoane vârstnice și persoane cu dizabilități internate în trei centre sociale din Voluntari. În rechizitoriu, procurorii au reținut infracțiuni precum constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și alte fapte conexe, apreciind că beneficiarii au fost exploatați pentru obținerea unor venituri din fonduri publice și din pensiile acestora.
Ancheta DIICOT privind centrul administrat de Viorel Pașca în județul Bihor a fost comparată încă din primele zile cu dosarul „Azilurilor Groazei” din Voluntari, anchetă care a șocat România în 2023. Deși în ambele cauze procurorii investighează presupuse fapte de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat, cele două dosare au atât elemente comune, cât și diferențe importante privind modul de funcționare al centrelor, scopul activității și probele prezentate până în prezent.
Astfel de cazuri au devenit celebre doar în 2023, odată cu investigația „Azilurilor groazei” a fost publicată în 2023 de Centrul de Investigații Media, în parteneriat cu Buletin de București și care a privit apropiați ai Gabrielei Firea. Ancheta a documentat condiții inumane de cazare, abuzuri și nereguli grave în îngrijirea beneficiarilor.
Anul 2 după trimiterea dosarul în judecată
Dosarul principal al „Azilurilor Groazei” din Voluntari, înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov sub nr. 1292/93/2024, nu are nici până în prezent stabilit primul termen de judecată pe fond, deși a fost înregistrat la 20 mai 2024.
Cauza se află încă în faza de fond, având ca obiect infracțiunea de trafic de persoane și alte infracțiuni conexe. Printre inculpați se numără Ștefan Cristian Godei, Daniel Godei, Ramona Nicolae, Cristina Tudorancea, Ioana Andreea Cărăulașu, Claudia Costescu, Gheorghița Trifu, Cătălina Anghel, Alexandru Cristea, Daniela Ghinea, Florentina Neagu, Gheorghe Pleșa, Toma Iulian Petrache, Andrei Răzvan Țicu, Cristina Maria Dumitra, Ovidiu Dumitra, Ioana Dragomir, Luminița Bizon, Mihaela Bianca Popa, Marius Tănase, Matilda Petcu, Cornelia Călin, Daniel Niculae, Ninelina Niculina Popa, Nicoleta Cristina Popa, Anișoara Oancea, Alexandru Cosma, Florin Toni Munteanu, precum și House Grandma Anastasia’s SRL și Asociația „Sf. Gabriel cel Viteaz”.
În dosar figurează ca părți civile DGASPC Ilfov, DGASPC Sector 3 și două persoane anonimizate, iar Creativ Home Concept SRL are calitatea de parte responsabilă civilmente.
Începând cu ianuarie 2025, dosarul nu a înregistrat un progres semnificativ în instanță. Tribunalul Ilfov a continuat să analizeze excepțiile și cererile formulate de inculpați privind legalitatea rechizitoriului și a probelor administrate de DIICOT.
Această etapă procedurală, denumită camera preliminară, precede judecata propriu-zisă și stabilește dacă dosarul poate intra în faza de administrare a probelor și audiere a martorilor. Până în primăvara anului 2026, această procedură nu fusese finalizată, ceea ce înseamnă că instanța nu analizase încă vinovăția sau nevinovăția inculpaților.
Întârzierea a produs și efecte juridice importante.
Au expirat măsurile preventive
Pe parcursul anului 2025 au expirat, succesiv, toate măsurile preventive dispuse împotriva inculpaților. Astfel, membrii grupării cercetate de DIICOT au rămas în libertate, neexistând condamnări sau măsuri restrictive de libertate dispuse de instanță.
În plus, în martie 2026 a expirat și sechestrul asigurător instituit asupra mai multor imobile, terenuri și sume de bani.
Curtea de Apel București a arătat că există motive pentru menținerea măsurilor asigurătorii, însă Codul de procedură penală nu mai permitea prelungirea lor după expirarea termenelor legale, în condițiile în care procesul nu avansase către judecata pe fond.
Dosarul principal al „Azilurilor Groazei” din Voluntari nu este singurul aflat pe rolul instanțelor. Până în prezent, din cauza principală nr. 1292/93/2024 au fost disjunse sau au fost formate cel puțin 18 dosare auxiliare (marcate cu indicativul a1.x), care privesc incidente procedurale precum verificarea măsurilor preventive, verificarea măsurilor asigurătorii, contestații împotriva încheierilor judecătorului de cameră preliminară ori alte cereri formulate de inculpați. Aceste dosare accesorii nu analizează vinovăția inculpaților, ci soluționează exclusiv aspecte procedurale apărute pe parcursul procesului.
În ceea ce îl privește pe Ștefan Cristian Godei, Curtea de Apel București a admis la 10 martie 2026 contestația formulată de acesta și de Andrei Răzvan Țicu, constatând că măsurile asigurătorii (sechestrul) instituite de DIICOT în iulie 2023 încetaseră de drept și dispunând ridicarea lor printr-o hotărâre definitivă. Așadar, în prezent Godei nu mai are sechestru asupra bunurilor. În ceea ce privește controlul judiciar, din verificările disponibile nu rezultă că această măsură preventivă mai este în vigoare, iar în lipsa unei hotărâri ulterioare de prelungire sau menținere, aceasta este considerată încetată de drept potrivit regulilor Codului de procedură penală.
Godei se consideră nevinovat
Ștefan Godei a negat în repetate rânduri că ar fi coordonat o rețea de exploatare a persoanelor vulnerabile și a susținut că activitatea centrelor avea un scop social.
La ieșirea de la audieri, acesta a declarat că este nevinovat și că își va demonstra nevinovăția în instanță. Prin avocați, Godei a contestat atât legalitatea unor probe administrate de DIICOT, cât și măsurile preventive și asigurătorii dispuse în dosar, susținând că acuzațiile procurorilor sunt nefondate și că nu există probe care să justifice existența unui grup infracțional organizat.
În cursul procesului, apărarea a formulat numeroase contestații și cereri în camera preliminară, inclusiv împotriva sechestrelor instituite asupra bunurilor.
Prejudiciul rămâne de peste 3,7 milioane de lei
Potrivit rechizitoriului DIICOT, gruparea ar fi obținut peste 3,7 milioane de lei prin exploatarea beneficiarilor și prin decontarea unor servicii sociale și medicale considerate fictive sau neconforme.
În dosar au fost trimise în judecată 28 de persoane fizice și două persoane juridice – Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz” și societatea House Grandma Anastasia SRL. De asemenea, firma Creativ Home Concept SRL figurează ca parte responsabilă civilmente.
Creativ Home Concept SRL este deținută în totalitate de Ștefan Cristian Godei și din 2022 nu a mai avut venituri. În 2021, firma a înregistrat o cifră de afaceri de 1 milion de lei. Anișoara Oancea deține firma House Grandma Anastasia care din 2022 nu mai are venituri, atunci a avut 770.000 de lei.
Asociația „Sfântul Gabriel cel Viteaz” nu a mai avut venituri în ultimii ani, dar are datorii de peste 200.000 de lei la bugetul de stat.
Ancheta care a schimbat legislația
Deși dosarul nu a ajuns încă la judecata pe fond, efectele scandalului au fost importante.
În urma descoperirii condițiilor din centrele de la Voluntari în vara anului 2023 au fost declanșate controale la nivel național asupra centrelor sociale, fiind identificate numeroase alte nereguli în mai multe județe.
Scandalul a dus și la demisia ministrului Muncii, Marius Budăi, precum și la plecarea Gabrielei Firea din funcția de ministru al Familiei. Firea a negat permanent orice implicare în activitatea grupării și a susținut că a fost victima unui atac politic.
În vara anului 2026, dosarul Voluntari a revenit în atenția opiniei publice odată cu ampla anchetă DIICOT privind centrele administrate de Viorel Pașca în județul Bihor.
Deși cele două cauze sunt distincte, procurorii folosesc încadrări juridice asemănătoare, precum constituirea unui grup infracțional organizat și traficul de persoane, atunci când apreciază că persoane vulnerabile au fost exploatate sub aparența acordării de servicii sociale.
Rămâne însă o diferență esențială: în cazul Voluntari, ancheta s-a finalizat prin rechizitoriu încă din 2024, însă procedura judiciară nu a depășit nici până astăzi etapa camerei preliminare.
Ce au descoperit procurorii în „Azilurilor Groazei” din Voluntari
Ancheta DIICOT și investigațiile jurnalistice care au precedat intervenția autorităților au descris unele dintre cele mai grave abuzuri documentate într-un centru social din România.
Beneficiarii erau ținuți în condiții improprii de igienă, în camere supraaglomerate, fără hrană suficientă și fără tratamente medicale adecvate. Numeroase persoane prezentau semne de malnutriție, răni netratate și afecțiuni agravate de lipsa îngrijirii. Procurorii au susținut că victimele erau agresate fizic și verbal, umilite și private de libertate, iar unele erau izolate sau imobilizate.
Din rechizitoriu rezultă că membrii grupării urmăreau obținerea de profit prin exploatarea persoanelor vulnerabile. Pensiile și indemnizațiile beneficiarilor erau preluate de administratori, iar serviciile de cazare, hrană și îngrijire decontate din bani publici nu ar fi fost prestate la nivelul declarat autorităților.
Interceptările din dosar descriu lipsa alimentelor, porții insuficiente și imposibilitatea angajaților de a asigura hrana zilnică. În unele cazuri, procurorii au susținut că au existat tentative de preluare a bunurilor și proprietăților beneficiarilor, iar victimele erau menținute într-o stare de dependență totală față de administratorii centrelor.
Aceste constatări au transformat dosarul Voluntari într-un punct de referință pentru toate anchetele ulterioare privind centrele sociale, inclusiv cele aflate în prezent în instrumentarea DIICOT.
Asemănări și diferențe între dosarul „Azilurilor Groazei” din Voluntari și cazul Viorel Pașca din Bihor
La prima vedere, cele două dosare par asemănătoare deoarece DIICOT a ales aproape aceeași încadrare juridică. Atât în cazul centrelor din Voluntari, cât și în dosarul lui Viorel Pașca, procurorii investighează existența unui grup infracțional organizat și a traficului de persoane, apreciind că persoane vulnerabile ar fi fost exploatate sub aparența acordării unor servicii sociale.
Există însă diferențe importante. În dosarul Voluntari, ancheta DIICOT susține că beneficiarii erau exploatați în scop patrimonial, prin preluarea pensiilor și indemnizațiilor, obținerea de fonduri publice și reducerea deliberată a cheltuielilor de întreținere. Rechizitoriul descrie persoane înfometate, agresate, ținute în condiții improprii și private de tratamente medicale, în timp ce administratorii ar fi urmărit obținerea unor profituri consistente.
În cazul lui Viorel Pașca, până la acest moment, procurorii susțin că persoanele vulnerabile erau cazate într-un centru care funcționa fără autorizațiile prevăzute de lege și că unele tratamente ori proceduri medicale ar fi fost efectuate fără personal autorizat.
De asemenea, DIICOT investighează modul în care erau administrate pensiile și veniturile beneficiarilor. În schimb, din datele făcute publice până acum nu rezultă că familia Pașca ar fi avut un nivel ridicat de trai sau că fondurile ar fi fost folosite pentru achiziții de lux, aspect prezent în multe dosare clasice privind grupările infracționale.
Există și o diferență privind imaginea publică a administratorilor. În dosarul Voluntari, procurorii descriu un mecanism organizat de exploatare în scop financiar. În cazul Pașca, acesta și susținătorii săi afirmă că activitatea a avut un caracter umanitar și că lipsa autorizațiilor s-a datorat imposibilității de a îndeplini cerințele legale, nu intenției de a obține profit. Procurorii contestă această versiune și susțin că aparența activității caritabile ascundea, în realitate, fapte de natură penală.
