Primele demersuri judiciare formulate de băncile amendate în dosarul ROBOR împotriva Consiliului Concurenței nu au avut succes. Reamintim că zece bănci au fost sancționate cu peste 700 de milioane de euro pentru manipularea indicelui. Instituțiile bancare susțin că sunt nevinovate. Consiliul Concurenței susține, în rapoartele instituției, că amenzile aplicate sunt menținute în peste 90% din cazuri și după ce sunt atacate în instanțe.
Curtea de Apel București a respins ca inadmisibile cererile de ordonanță președințială formulate de Banca Comercială Română (BCR) și Raiffeisen Bank, prin care instituțiile de credit încercau să oprească sau să întârzie procedurile desfășurate de autoritatea de concurență înainte de emiterea deciziei finale de sancționare.
Deși procesele principale privind anularea amenzilor și suspendarea executării acestora continuă, hotărârile reprezintă primele eșecuri în instanță pentru băncile sancționate în cel mai mare dosar de concurență din sistemul bancar românesc.
Consiliul Concurenței a aplicat în această primăvară amenzi totale de aproximativ 3,73 miliarde de lei (circa 700 milioane de euro) pentru presupuse practici anticoncurențiale privind stabilirea indicelui ROBOR.
Printre instituțiile sancționate se numără Banca Transilvania, BCR, Raiffeisen Bank, BRD, ING Bank, UniCredit Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo Bank România, inclusiv amenda aplicată Băncii Transilvania pentru faptele fostei OTP Bank România. Potrivit informațiilor publicate anterior de NewsCenter.ro, este de așteptat ca toate băncile amendate să conteste decizia în instanță.
BCR a încercat să oprească ancheta înainte de decizia de sancționare
Primul demers important aparține BCR, care, la începutul lunii mai, a solicitat Curții de Apel București emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să fie suspendată procedura derulată de Consiliul Concurenței (Dosarul 2777/2/2026).
Concret, banca cerea suspendarea termenului pentru depunerea observațiilor la raportul de investigație și amânarea ședinței de audiere până când instanța urma să se pronunțe într-un alt proces privind regulile de acces la dosarul investigației. BCR susținea că nu a avut acces complet la documentele din dosar, în special la corespondența dintre Consiliul Concurenței și Banca Națională a României, documente pe care le considera esențiale pentru pregătirea apărării.
Potrivit susținerilor băncii, investigația privind ROBOR se baza în mare măsură pe modul în care funcționează piața monetară supravegheată de BNR, iar refuzul accesului la aceste documente încălca dreptul la apărare și principiul egalității armelor consacrat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. BCR a argumentat că raportul Consiliului depășea 700 de pagini, iar dosarul conținea peste 6.000 de documente, astfel încât timpul acordat pentru formularea apărărilor era insuficient.
De ce a respins instanța cererea BCR
Curtea de Apel București a respins însă cererea ca inadmisibilă, apreciind că legislația concurenței stabilește o procedură specială pentru contestarea modului în care este acordat accesul la dosarul de investigație.
Instanța a reținut că eventualele nemulțumiri privind accesul la documente pot fi analizate numai odată cu contestarea deciziei finale a Consiliului Concurenței și că procedura ordonanței președințiale nu poate fi folosită pentru a suspenda investigația sau pentru a modifica etapele acesteia. De asemenea, judecătorii au apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile privind urgența și caracterul provizoriu prevăzute de Codul de procedură civilă.
BCR a cerut accesul băncii la corespondența dintre BNR și Consiliul Concurenței, solicitare respinsă de judecător.
În apărarea sa, Consiliul Concurenței a arătat că legea urmărește tocmai evitarea blocării investigațiilor prin litigii succesive și că legalitatea refuzului de acces la anumite documente poate fi analizată numai în cadrul procesului privind anularea deciziei finale.
Reprezentanții autorității au susținut că documentele provenite de la BNR care au fost utilizate efectiv în raportul de investigație au fost puse la dispoziția băncilor, iar restul documentelor reprezintă corespondență internă sau informații protejate de lege.
Judecătorii au respins astfel integral solicitarea BCR, fără a intra pe fondul acuzațiilor privind existența sau inexistența unei înțelegeri anticoncurențiale.
BCR continuă procesele
Eșecul ordonanței președințiale nu înseamnă închiderea litigiului.
BCR are în continuare pe rolul Curții de Apel București un dosar (2815/2/2026) privind suspendarea executării Ordinului nr. 438/2016 al Consiliului Concurenței și un alt litigiu privind administrarea probelor, în care banca încearcă să obțină acces la documentele considerate relevante pentru apărare.
În Dosarul 22809/299/2026 privind asigurarea probelor, Judecătoria Sectorului 1 a respins, de asemenea, cererea ca inadmisibilă, hotărârea fiind atacată cu apel.
Consiliul Concurenței susține, în rapoartele instituției, că amenzile aplicate sunt menținute în peste 90% din cazuri și după ce sunt atacate în instanțe.
Raiffeisen Bank a avut aceeași strategie
Și Raiffeisen Bank a încercat să folosească procedura ordonanței președințiale.
Cererea a fost înregistrată la Curtea de Apel București la începutul lunii iunie și urmărea, la fel ca în cazul BCR, obținerea unei măsuri provizorii împotriva Consiliului Concurenței.
Instanța a respins însă acțiunea ca inadmisibilă în acest dosar (3354/2/2026), hotărârea fiind pronunțată la 9 iunie 2026. Raiffeisen are posibilitatea declarării recursului în termen de cinci zile de la comunicarea hotărârii.
Separat, banca a deschis și un dosar (3352/2/2026) având ca obiect „refuz soluționare cerere”, aflat încă pe rolul Curții de Apel București.
Amenzi fără precedent în sistemul bancar
Dosarul ROBOR reprezintă cea mai amplă investigație de concurență desfășurată vreodată în sectorul bancar românesc.
Consiliul Concurenței a concluzionat că mai multe instituții de credit au participat la un schimb de informații și la coordonarea comportamentului privind stabilirea indicelui ROBOR, fapt încadrat ca practică anticoncurențială „prin obiect”.
Sancțiunile aplicate au depășit 3,7 miliarde de lei. Cele mai mari amenzi au revenit Băncii Transilvania (875,7 milioane lei, inclusiv pentru faptele OTP Bank România), BCR (577,4 milioane lei), Raiffeisen Bank (442,5 milioane lei), UniCredit Bank (431 milioane lei), BRD (412,5 milioane lei), ING Bank (405,9 milioane lei), CEC Bank (333 milioane lei), Exim Banca Românească (96,5 milioane lei), Libra Internet Bank (45,9 milioane lei) și Intesa Sanpaolo Bank România (28,1 milioane lei).
Toate instituțiile de credit au respins acuzațiile formulate de autoritatea de concurență și au anunțat că vor utiliza toate căile legale pentru contestarea sancțiunilor.
Urmează procesele pe fond
Hotărârile pronunțate până acum nu analizează legalitatea amenzilor și nici existența unei eventuale înțelegeri anticoncurențiale între bănci.
Ele privesc exclusiv măsurile provizorii solicitate înainte de finalizarea investigației și arată că instanțele nu au acceptat blocarea procedurilor Consiliului Concurenței prin intermediul ordonanțelor președințiale.
Miza reală se va muta în procesele de anulare a deciziei Consiliului Concurenței, unde băncile vor încerca să demonstreze că metodologia folosită de autoritate și interpretarea funcționării pieței monetare au fost greșite. În aceste litigii vor fi analizate atât accesul la probe, cât și legalitatea concluziilor privind presupusa coordonare în stabilirea ROBOR, iar rezultatul lor va decide dacă amenzile record de aproximativ 700 de milioane de euro vor rămâne definitive sau vor fi reduse ori anulate.
