Alexandru Ionuț Toader, lector la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și notar public, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, sâmbătă, 24 octombrie. Printre avocații săi se află chiar tatăl său, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader. Referatul procurorilor descrie presupusa folosire a autorității universitare pentru obținerea unor favoruri sexuale de la studente și explică de ce anchetatorii au considerat insuficiente măsurile preventive mai ușoare.
Curtea de Apel Iași a admis propunerea Parchetului de pe lângă această instanță. Hotărârea poate fi contestată în termen de 48 de ore.
Alexandru Ionuț Toader este cercetat pentru viol în formă continuată, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual. Arestarea preventivă nu reprezintă o condamnare, iar inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Referatul din 23 octombrie, semnat de procurorul Adina Bocai, reconstituie fapte presupus comise în perioada 2022-2025.
Documentul consultat de NewsCenter.ro consemnează punerea în mișcare a acțiunii penale pentru fapte referitoare la șapte persoane vătămate, cu încadrări juridice diferite. Nu este vorba despre șapte acuzații de viol: infracțiunea de viol în formă continuată privește două episoade reclamate de aceeași studentă.
Alexandru Toader a fost apărat ca avocat de tatăl său, fostul ministru al Justiției
Fostul ministru nu a venit la instanță doar în calitate de părinte. Lista ședinței din 23 octombrie îl menționează între avocații aleși ai inculpatului, alături de Olga-Andreea Urdă. Documentul îl identifică pe Ionuț Alexandru Toader ca fiind reținut în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Iași.
Prezența tatălui în echipa de apărare este confirmată și de referatul procurorilor:
„Cu ocazia aducerii la cunoștință a acuzațiilor și a drepturilor procesuale, în prezența avocaților aleși Urdă Andreea Olga și Toader Tudorel, Toader Ionuț Alexandru s-a prevalat de dreptul la tăcere, atât în calitate de suspect, cât și în calitate de inculpat”.
Exercitarea dreptului la tăcere este o garanție procesuală și nu constituie, în sine, o probă de vinovăție.
În cazul contestării arestării preventive, măsura ar urma să fie verificată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța superioară Curții de Apel Iași. Codul de procedură penală prevede depunerea contestației la instanța care a pronunțat încheierea și înaintarea acesteia către instanța ierarhic superioară. La momentul documentării, nu era confirmată înregistrarea unei contestații sau stabilirea unui termen la ÎCCJ.
Înalta Curte de Casație și Justiție este condusă de judecătoarea Lia Savonea.
Procurorii descriu un mecanism construit în jurul autorității didactice
Ancheta a început prin sesizare din oficiu, la 27 noiembrie 2025, după o investigație publicată de Reporteris.ro anul trecut.
Potrivit referatului, consultat de NewsCenter.ro, în mai multe situații, comunicarea dintre cadrul didactic și studente ar fi pornit pe rețele sociale și ar fi continuat prin aplicații care permit dispariția mesajelor. Procurorii descriu solicitări de păstrare a secretului, ștergere a conversațiilor și întâlniri private prezentate drept ocazii pentru recapitulare, discutarea rezultatelor sau rezolvarea unor probleme universitare.
„Autoritatea didactică a fost astfel folosită pentru deplasarea relației profesionale către comunicări private și întâlniri în spații în care studentele rămâneau singure cu inculpatul”, susține procurorul.
În interpretarea acuzării, semnificația acestor conduite trebuie evaluată în contextul raportului dintre profesor și studentă, inclusiv al atribuțiilor de examinare și promovare. Procurorii susțin că acest dezechilibru de autoritate putea influența capacitatea studentelor de a refuza întâlnirile sau de a relata ulterior cele întâmplate.
Două presupuse acte de viol și alte acuzații distincte
Acuzația de viol în formă continuată privește două fapte presupus comise la 8 și 15 noiembrie 2022. Potrivit documentului, întâlnirile ar fi avut loc la biroul notarial și într-un birou din facultate.
Alte situații au fost încadrate de procurori ca agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală sau folosire abuzivă a funcției în scop sexual. Referatul menționează separat și cercetări pentru o altă presupusă agresiune sexuală, aflate încă în etapa urmăririi penale cu privire la faptă.
În susținerea propunerii de arestare, procurorii invocă declarații, conversații păstrate și relatări făcute de studente unor persoane apropiate:
„Suspiciunea rezonabilă se întemeiază pe un ansamblu probator în care declarațiile persoanelor vătămate sunt susținute prin relatările făcute apropiaților în perioada faptelor, prin comunicările păstrate și prin împrejurări percepute nemijlocit de martori.”
Aceste categorii de probe au semnificații diferite. Relatarea făcută unui apropiat despre un presupus abuz nu înseamnă că acel apropiat a asistat la faptă. Evaluarea probelor și stabilirea eventualei vinovății revin instanței.
De ce au cerut procurorii arestarea
Un argument important al propunerii privește menținerea accesului inculpatului la mediul universitar în care ar fi fost comise faptele.
„La momentul formulării propunerii, inculpatul își păstrează calitatea de cadru didactic, iar mediul în care s-au constituit relațiile de autoritate și posibilitatea contactării studentelor sub justificări profesionale subzistă în aceleași condiții”, se arată în referat.
Procurorii invocă și situația cercetării desfășurate de Comisia de etică universitară. Potrivit documentelor comunicate anchetatorilor, procedura începută după autosesizarea din 24 noiembrie 2025 nu se concretizase într-o hotărâre de soluționare.
Referatul consemnează, de asemenea, că un membru al comisiei solicitase retragerea din analizarea cazului din cauza unei relații profesionale anterioare cu tatăl inculpatului. Apărarea din procedura de etică fusese asigurată de un avocat care desfășura și activități didactice în aceeași facultate.
Procurorii precizează însă expres că aceste împrejurări nu trebuie confundate cu acte de intimidare: relevanța lor este analizată în raport cu percepția studentelor și cu reticența acestora de a relata. Documentul nu echivalează exercitarea dreptului la apărare sau formularea unei abțineri cu o conduită ilegală.
Sala „Octavian Traian Loghin” și controversa unei cărți semnate de Tudorel Toader
Lista ședinței arată că propunerea de arestare a fost programată la 23 octombrie în Sala I „Octavian Traian Loghin”, de la etajul întâi al instanței.
Numele profesorului Loghin apare și în bibliografia lui Tudorel Toader. Volumul „Drept penal român: partea specială”, publicat la Editura Șansa în 1994, îi indică drept autori pe Octavian Loghin și Tudorel Toader. Înregistrarea bibliografică disponibilă în Google Books menționează o ediție de 637 de pagini.
Într-o investigație publicată în decembrie 2018, Newsweek România a analizat împrejurările în care numele lui Toader a apărut pe carte după moartea profesorului. Publicația a susținut că cea mai mare parte a conținutului îi aparținea lui Loghin și a semnalat suspiciuni de plagiat privind texte asumate de Toader. Acestea sunt concluziile investigației jurnalistice citate, nu o constatare prezentată aici ca definitiv stabilită de o instanță.
Denumirea sălii este, astfel, un detaliu care readuce în atenție vechea controversă academică a tatălui. Nu dovedește vreo influență asupra judecării dosarului fiului.
Reacția fostului ministru
Într-o reacție publică preluată de Ziarul de Iași, Tudorel Toader a prezentat acuzațiile împotriva fiului său ca pe un atac îndreptat și împotriva sa: „Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru!”. Aceasta este poziția fostului ministru, nu o împrejurare stabilită de anchetatori.
Dosarul se află în faza urmăririi penale. Admiterea propunerii de arestare preventivă privește necesitatea unei măsuri procesuale, iar acuzațiile descrise în referat trebuie verificate în continuare, cu respectarea dreptului la apărare.
