Direcția Națională Anticorupție a închis ancheta în care actuala directoare generală interimară a APIA, Melinda Klara Kerekes a fost reținută timp de 24 de ore în urmă cu deceniu.
Dosarul în care actuala șefă interimară a APIA, Melinda Klara Kerekes, a fost acuzată că ar fi facilitat plata în avans a peste 87 de milioane de lei către o firmă bulgară care nu a livrat cea mai mare parte a alimentelor destinate persoanelor defavorizate a fost clasat de DNA, potrivit unui răspuns oficial obținut de Agroinvestigații.ro.
Banii proveneau din fonduri europene și trebuiau să asigure făină și ulei pentru aproximativ 2,5 milioane de persoane defavorizate din România. Firma desemnată de APIA a livrat însă doar o mică parte din produse: 29% din cantitatea de făină și 2,68% din cea de ulei.
Kerekes, reținută pentru 24 de ore în 2015, nu a fost trimisă în judecată. Procurorii au închis în 2019 dosarul deschis pe numele său și al altor doi funcționari APIA, invocând inclusiv lipsa probelor că aceștia au săvârșit infracțiunile. În iulie 2026, Melinda Klara Kerekes a revenit la conducerea instituției care gestionează anual miliarde de euro din fondurile europene destinate agriculturii.
Reținută de DNA în 2015, numită la conducerea APIA în 2026
Melinda Klara Kerekes a preluat interimar conducerea APIA la 27 iulie 2026, după suspendarea directorului general Adrian Pintea, trimis în judecată într-un alt dosar instrumentat de DNA.
Numirea sa a readus în atenție ancheta referitoare la Planul anual european de distribuție a alimentelor pentru persoanele defavorizate – PEAD. În octombrie 2015, Kerekes, care ocupa atunci funcția de director general adjunct al APIA, a fost reținută alături de fostul director general Gheorghe Dorel Benu și de Anton Giminadis, șef de serviciu în Direcția Măsuri de Piață.
Procurorii o acuzau la acel moment de abuz în serviciu asimilat unei infracțiuni de corupție, în formă agravată și continuată, și de instigare la spălarea banilor. Benu și Giminadis erau cercetați, la rândul lor, pentru abuz în serviciu și spălarea banilor.
Cei trei funcționari nu au mai ajuns însă în fața instanței. Potrivit răspunsului transmis de DNA publicației Agroinvestigații.ro, procurorii au dispus clasarea acuzațiilor odată cu întocmirea rechizitoriului din 15 aprilie 2019, prin care alte persoane implicate în afacere au fost trimise în judecată.
„Procurorii au dispus clasarea față de cele trei persoane mediatizate anterior prin comunicatul nr. 1550/VIII/3 din 5 octombrie 2015, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) și c) din Codul de procedură penală”, a precizat DNA în răspunsul citat de Agroinvestigații.ro.
Temeiurile juridice invocate arată că, în funcție de acuzație, procurorii au considerat fie că fapta nu era prevăzută de legea penală sau nu fusese comisă cu forma de vinovăție cerută de lege, fie că nu existau probe că persoana cercetată săvârșise infracțiunea.
O persoană implicată în dosar a declarat pentru Agroinvestigații.ro că nu au existat denunțuri formulate de funcționarii APIA reținuți și cercetați inițial.
Peste 87 de milioane de lei au ajuns într-un cont din Cipru
Cazul își are originea în procedurile organizate de APIA în 2012 pentru achiziționarea a 11 produse alimentare destinate persoanelor cu venituri reduse. Nouă contracte au fost executate integral, însă cele privind făina albă de grâu și uleiul de floarea-soarelui, atribuite societății bulgare Viem Corporation EOOD, nu au fost duse la îndeplinire.
În acuzațiile prezentate public în 2015, DNA susținea că Gheorghe Dorel Benu și Melinda Klara Kerekes ar fi aprobat și semnat contractele cu sprijinul lui Anton Giminadis, deși ar fi cunoscut că societatea bulgară nu îndeplinea condițiile impuse prin licitație.
Semnele de întrebare vizau cifra de afaceri a companiei, experiența în contracte similare, bilanțurile și balanțele fiscale, garanțiile bancare și prețurile neobișnuit de mici ofertate. Viem Corporation avea o cifră de afaceri mult sub pragul solicitat și nu demonstrase că dispunea de capacitatea financiară și logistică necesară unor livrări atât de mari.
Cu toate acestea, APIA a plătit în avans echivalentul a 87.221.848 de lei, deși firma nu își îndeplinise obligațiile. Suma acoperea contravaloarea uleiului și cheltuielile de transport pentru făină și ulei.
Banii nu au fost transferați în contul indicat inițial în contracte, deschis la First Investment Bank din Sofia, ci într-un alt cont al firmei, deschis la Bank of Cyprus din Nicosia. Contul cipriot nu apărea nici în contractele de atribuire și nici în primele solicitări privind plata avansului.
DNA susținea în 2015 că operațiunile fuseseră efectuate de angajați aflați în subordinea Melindei Klara Kerekes și că aceștia ar fi acționat la instigarea directoarei adjuncte. Procurorii nu au mai menținut însă acuzația, aceasta fiind clasată în 2019.
Niciun litru de ulei livrat înaintea plății
La momentul efectuării plății în avans, societatea bulgară livrase în România numai 5.966 de tone de făină din totalul de 36.250 de tone prevăzut în contract, adică aproximativ 16%. Pentru contractul privind uleiul de floarea-soarelui, firma nu livrase nici măcar un litru.
Nici după încasarea banilor obligațiile nu au fost îndeplinite. În final, beneficiarii din România au primit numai 29% din cantitatea de făină și 2,68% din cantitatea de ulei contractată.
Pentru furnizarea făinii fusese stabilit un mecanism prin care Viem Corporation urma să valorifice peste 63.000 de tone de orz din stocurile de intervenție ale Uniunii Europene. Cu banii obținuți din vânzarea cerealelor, compania trebuia să cumpere făina destinată persoanelor defavorizate. Orzul a fost preluat, dar cea mai mare parte a făinii nu a mai ajuns la beneficiarii programului.
În cazul uleiului, APIA trebuia să primească peste 17 milioane de litri, ambalați în sticle de câte un litru. A fost livrată doar o fracțiune din această cantitate. DNA estima în 2015 că firma bulgară ar fi obținut astfel un folos necuvenit de aproximativ 26,7 milioane de euro.
Frauda investigată nu a produs numai o pagubă financiară. Persoanele vulnerabile pentru care Uniunea Europeană alocase alimentele nu au mai primit integral făina și uleiul care trebuiau distribuite prin program.
Funcționarii APIA au fost scoși din dosar, reprezentanții firmei au ajuns în instanță
Clasarea acuzațiilor formulate împotriva Melindei Klara Kerekes, a lui Gheorghe Dorel Benu și a lui Anton Giminadis nu a însemnat închiderea întregului dosar.
Prin rechizitoriul întocmit în aprilie 2019, DNA i-a trimis în judecată pe cetățenii bulgari Ivan Georgiev Tanev, Mila Ivo Georgieva, Snezhinka Atanasova Stoykova și Stefka Krasimirova Stoeva, precum și pe cetățeanul român Sorin Adrian Găzdac.
Procurorii au susținut că Tanev și Georgieva controlau în realitate Viem Corporation și foloseau persoane interpuse. Investigații realizate de RISE Project, Bivol și OCCRP i-au asociat pe cei doi unor grupări din lumea interlopă bulgară. Această caracterizare provine însă din anchete jurnalistice și din acuzațiile autorităților, nefiind echivalentă cu o hotărâre definitivă de condamnare în dosarul românesc.
Conform rechizitoriului, ofertele depuse la APIA ar fi conținut informații și documente false sau inexacte referitoare la experiența societății, capacitatea tehnică și financiară, solvabilitate și situația datoriilor. Sorin Adrian Găzdac ar fi furnizat o ofertă nereală conform căreia putea asigura 37.000 de tone de făină la prețul de 235 de euro pe tonă.
APIA s-a constituit parte civilă în proces cu peste 45,15 milioane de euro, sumă în care au fost incluse prejudiciul pretins, dobânzile și penalitățile calculate ulterior. Componenta referitoare la spălarea banilor a fost disjunsă, întrucât fondurile au circulat prin mai multe conturi și societăți din străinătate.
Dosarul penal, înregistrat la Curtea de Apel București sub numărul 3055/2/2019, a rămas mai mulți ani în procedura camerei preliminare. După ce unele interceptări au fost eliminate ca nelegale, judecata pe fond a început în mai 2023. Potrivit informațiilor publice consultate de Agroinvestigații.ro până la 7 august 2026, în cauza principală nu fusese pronunțată o hotărâre definitivă.
Peste două decenii în APIA
Melinda Klara Kerekes lucrează în cadrul APIA din 2006, când a devenit directoarea centrului județean Harghita. Ea a absolvit Universitatea de Științe Agricole și Economice din Gödöllő, Ungaria, unde a studiat economia și gestiunea produselor agroalimentare.
Kerekes a mai condus temporar agenția între 2008 și 2010, după care a ocupat funcția de director general adjunct. Din 2016 a fost directoarea Direcției Economice. După clasarea dosarului penal, și-a continuat activitatea în instituție, iar în iulie 2026 a fost desemnată din nou să conducă interimar APIA.
