Alexandru Ionuț Toader, lector la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și notar public, este acuzat că ar fi folosit autoritatea didactică pentru a obține favoruri sexuale de la studente. Referatul cu propunerea de arestare preventivă descrie presupuse fapte comise în perioada 2022–2025, comunicări prin aplicații cu mesaje temporare și întâlniri justificate prin discutarea lucrărilor sau rezolvarea situației universitare. Printre avocații inculpatului se află tatăl său, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader.
Documentul din 23 octombrie 2026, semnat de procurorul Adina Bocai, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, prezintă argumentele acuzării pentru arestarea preventivă. Nu este o hotărâre de condamnare și nu stabilește definitiv vinovăția inculpatului. Acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Ancheta a început după o investigație de presă
Potrivit referatului, procurorii s-au sesizat din oficiu la 27 noiembrie 2025, după un articol publicat de Reporter de Iași cu trei zile înainte.
Informațiile inițiale priveau presupuse acte sexuale impuse unei studente și solicitarea unor favoruri sexuale de la o altă studentă, în legătură cu situația acesteia la facultate. Ancheta s-a extins ulterior, pe măsură ce au fost identificate alte persoane și au fost administrate probe.
La 21 octombrie 2026, Ionuț Alexandru Toader a dobândit calitatea de suspect, iar la 23 octombrie procurorul a pus în mișcare acțiunea penală, acesta devenind inculpat.
Referatul consemnează acuzații referitoare la șapte persoane vătămate, cu încadrări juridice diferite. Nu sunt șapte acuzații de viol. Procurorii au reținut o infracțiune de viol în formă continuată, două agresiuni sexuale, o tentativă la agresiune sexuală și mai multe fapte de folosire abuzivă a funcției în scop sexual.
Propunerea de arestare este fundamentată pe cele patru infracțiuni contra libertății și integrității sexuale. Celelalte acuzații rămân în obiectul urmăririi penale. Separat, documentul menționează cercetări cu privire la o altă presupusă agresiune sexuală, pentru care urmărirea penală continua cu privire la faptă.
Autoritatea profesorului, în centrul acuzațiilor
Procurorii descriu un presupus mecanism în care relația universitară ar fi fost transformată treptat într-una personală, prin mesaje și invitații la întâlniri private.
Contactele ar fi fost inițiate sau menținute în legătură cu refacerea unei discipline, evaluarea unei lucrări, promovarea unui examen ori obținerea unei îndrumări juridice.
„Autoritatea didactică a fost astfel folosită pentru deplasarea relației profesionale către comunicări private și întâlniri în spații în care studentele rămâneau singure cu inculpatul”, susține procurorul.
În evaluarea acuzării, aceste justificări profesionale făceau solicitările credibile și îngreunau refuzul studentelor, preocupate de consecințele asupra parcursului universitar.
Referatul invocă, de asemenea, insistențe după refuz, evitarea prezenței altor persoane și alternarea discuțiilor academice cu solicitări personale.
Studenta care a renunțat la facultate
Una dintre situațiile analizate pe larg privește o studentă care trebuia să refacă activitățile unei discipline. Documentul precizează că aceasta promovase examenul, dar nu îndeplinise numărul necesar de prezențe la seminare.
Potrivit declarației sale, profesorul i-ar fi remarcat emoțiile și nesiguranța, apoi i-ar fi cerut contul de Instagram, prezentând apropierea personală drept o modalitate prin care s-ar putea simți mai relaxată la ore.
Procurorii susțin că această comunicare a fost urmată de două episoade de viol, la 8 și 15 noiembrie 2022. Primul ar fi avut loc la biroul notarial, iar al doilea într-un birou din facultate, după susținerea unui test parțial.
Studenta a descris o stare de blocaj și convingerea că opoziția i-ar fi afectat promovarea. În relatarea consemnată de procurori, ea percepea ceea ce se întâmpla ca pe „un preț de plătit” pentru continuarea studiilor.
După al doilea episod, potrivit referatului, a considerat că retragerea de la facultate era singura modalitate de a întrerupe contactul cu profesorul.
Procurorii analizează și o împrejurare anterioară: studenta mai avusese, în primul an, o intenție temporară de a renunța la studii, dar fusese convinsă să continue. După episoadele reclamate din noiembrie 2022, decizia de retragere ar fi devenit categorică.
O cerere de ajutor juridic ar fi fost folosită pentru apropiere sexuală
Un alt caz privește o studentă care îi solicitase profesorului îndrumare în legătură cu o experiență anterioară de abuz.
În interpretarea procurorilor, inculpatul ar fi folosit vulnerabilitatea care îi fusese comunicată tocmai pentru obținerea unui sprijin.
„Cererea de ajutor a expus persoana vătămată unei noi încălcări a limitelor sale intime, din partea celui căruia îi atribuise competența și disponibilitatea de a o sprijini”, se arată în referat.
Documentul descrie și alte două situații: o presupusă tentativă de agresiune sexuală, după chemarea unei studente la biroul notarial sub pretextul discutării unei evaluări, și o presupusă agresiune sexuală în prima jumătate a lunii iulie 2025.
Mesaje temporare și solicitări de păstrare a secretului
Un capitol important al argumentației privește modalitățile prin care contactele ar fi fost ferite de verificarea altor persoane.
Procurorii menționează folosirea unor aplicații cu mesaje temporare, solicitări de ștergere a conversațiilor, utilizarea unui alt nume și cerința ca studentele să fie singure în timpul convorbirilor.
În unele situații, persoanele audiate au declarat că realizaseră capturi de ecran sau trimiseseră mesajele unor prietene înainte să șteargă discuțiile.
Acuzarea susține că aceste împrejurări trebuie analizate împreună cu raportul de autoritate universitară și cu dificultatea studentelor de a vorbi despre cele întâmplate.
Referatul consemnează însă și limite ale probatoriului: nu toate conversațiile au putut fi recuperate integral, iar în cazul unor alte studente contactate într-o manieră asemănătoare, ambiguitatea mesajelor nu a permis reținerea unor infracțiuni distincte.
Pe ce probe se bazează procurorii
Referatul enumeră declarațiile persoanelor vătămate și ale martorilor, capturi de ecran, comunicări păstrate sau recuperate, expertize și evaluări psihologice, precum și documente transmise de universitate, Facultatea de Drept și Comisia de etică.
„Suspiciunea rezonabilă se întemeiază pe un ansamblu probator în care declarațiile persoanelor vătămate sunt susținute prin relatările făcute apropiaților în perioada faptelor, prin comunicările păstrate și prin împrejurări percepute nemijlocit de martori”, susține procurorul.
Documentul distinge între ceea ce martorii au observat personal și ceea ce au aflat din relatările studentelor. În cazul celor două presupuse acte de viol, de exemplu, prietenele audiate nu au asistat la fapte. Declarațiile lor sunt invocate pentru discuțiile anterioare întâlnirilor, destăinuirile ulterioare și starea persoanei vătămate.
Cercetarea universității nu avea o soluție în documentele comunicate
Procurorii acordă importanță și reacției instituționale.
Potrivit referatului, Comisia de etică universitară s-a autosesizat la 24 noiembrie 2025 și a desfășurat audieri și alte demersuri în 2026, fără ca documentația comunicată anchetatorilor să cuprindă o hotărâre de soluționare.
Întârzierea fusese semnalată inclusiv de persoana cercetată, care solicitase, prin avocat, în mai 2026, informații despre stadiul procedurii.
Documentul menționează că un membru al comisiei ceruse retragerea din analizarea cazului din cauza unei relații profesionale anterioare cu tatăl inculpatului. Totodată, avocatul care asigurase apărarea în procedura de etică desfășura și activități didactice în aceeași facultate.
Procurorii precizează că aceste împrejurări sunt relevante pentru înțelegerea percepției studentelor, „fără a echivala simpla exercitare a apărării ori formularea abținerilor cu acte de intimidare”.
De ce au cerut arestarea, deși unele fapte sunt din 2022
Acuzarea susține că trecerea timpului nu înlăturase riscul, deoarece presupusele episoade din 2022 ar fi fost urmate de alte fapte în 2024 și 2025.
Un argument esențial privește menținerea poziției profesionale:
„La momentul formulării propunerii, inculpatul își păstrează calitatea de cadru didactic, iar mediul în care s-au constituit relațiile de autoritate și posibilitatea contactării studentelor sub justificări profesionale subzistă în aceleași condiții.”
Procurorii arată că au analizat și măsuri mai puțin restrictive, inclusiv interdicția de a comunica cu persoanele vătămate și martorii sau de a exercita activitatea în cadrul căreia ar fi fost comise faptele.
În opinia acuzării, acestea nu ar fi fost suficiente în raport cu repetarea presupusei conduite, numărul persoanelor vizate și folosirea autorității didactice.
Tudorel Toader, avocat în dosarul fiului său
Referatul confirmă că fostul ministru al Justiției participă la apărare.
„Cu ocazia aducerii la cunoștință a acuzațiilor și a drepturilor procesuale, în prezența avocaților aleși Urdă Andreea Olga și Toader Tudorel, Toader Ionuț Alexandru s-a prevalat de dreptul la tăcere, atât în calitate de suspect, cât și în calitate de inculpat.”
Documentul nu prezintă o declarație a inculpatului asupra acuzațiilor. Exercitarea dreptului la tăcere nu constituie o recunoaștere a acestora.
La final, procurorul solicită arestarea preventivă pentru 30 de zile, între 24 octombrie și 22 noiembrie 2026 inclusiv. Referatul a fost înaintat Curții de Apel Iași împreună cu dosarul de urmărire penală, alcătuit din patru volume și un volum de acte confidențiale. Acuzațiile și argumentele prezentate aparțin procurorilor și urmează să fie verificate în cadrul procedurilor judiciare.
