Opririle reactoarelor de la Cernavodă delimitează două etape ale scumpirii energiei pe piața spot: după 28 iulie, prețul mediu a crescut cu 25,14%, iar după 13 august, cu încă 12,84%. Creșterea totală a ajuns la 41,22%, fără ca datele să arate cât din majorare poate fi atribuit exclusiv opririlor nucleare.
Analiza NewsCenter.ro compară prețurile energiei pe piața spot în trei perioade: înainte de oprirea primului reactor de la Cernavodă (1-28 iulie), după oprirea acestuia (29 iulie-13 august) și după oprirea celui de-al doilea (14 august-6 octombrie). Media ponderată a urcat de la 625,97 la 783,36, apoi la 883,98 lei/MWh, o creștere totală de 41,22%.
Media ponderată pe piață spot, piața pentru ziua următoare (PZU) a urcat de la 625,97 lei/MWh în 1-28 iulie la 783,36 lei/MWh în 29 iulie-13 august și la 883,98 lei/MWh în 14 augus-6 octombrie: o creștere totală de 41,22%.
Volumul zilnic tranzacționat a crescut cu numai 4,7% între primul și ultimul interval. Importurile brute au avansat de la 30,34 la 33,62 GWh/zi, iar ponderea importului net în consumul prognozat a ajuns de la 6,59% la 12,08%. Opririle Unității 1, pe 28 iulie, și Unității 2, pe 13 august, delimitează comparația, fără a demonstra că au provocat singure întreaga scumpire.
Reactoarele de la Cernavodă sunt deținute de societatea de stat Nuclearelectrica. Compania este controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, care deține 82,4981% din acțiuni. Restul de 17,5019% aparține altor acționari, persoane fizice și juridice române și străine, conform datelor platformei ListaFirme.ro.
1-28 iulie: perioada de dinainte de oprirea primului reactor de la Cernavodă
În primele 28 de zile din iulie, media ponderată pe PZU a fost de 625,97 lei/MWh, iar media aritmetică de 618,49 lei/MWh. S-au tranzacționat 1.058.838,4 MWh, adică 37,82 GWh pe zi. Raportat orientativ la consumul prognozat ENTSO-E pentru interval, volumul PZU reprezintă circa 28,4%.
Importurile fizice au totalizat 849,62 GWh: 30,34 GWh zilnic și 22,78% din consumul prognozat. Exporturile au fost de 603,86 GWh. După scăderea lor, importul net a rămas la 245,76 GWh, respectiv 6,59% din consum. Distincția contează: o parte a energiei intrate poate tranzita România și poate fi exportată.
Evaluarea importurilor la prețul PZU din fiecare interval de 15 minute conduce la 636,21 milioane de lei și la un preț ponderat de 748,81 lei/MWh. Acesta depășește media generală PZU, indicând o concentrare relativ mai mare a importurilor în intervalele scumpe.
29 iulie-13 august: perioada în care unul dintre reactoare mai funcționa
După oprirea Unității 1, media ponderată pe PZU a urcat la 783,36 lei/MWh, cu 25,14% peste primul interval. Media aritmetică a fost de 775,67 lei/MWh. În cele 16 zile s-au tranzacționat 639.623,7 MWh, adică 39,98 GWh zilnic. Volumul mediu pe zi a crescut cu aproximativ 5,7%, mult sub ritmul scumpirii, și reprezintă orientativ circa 29,8% din consumul prognozat.
Importurile brute au fost de 491,09 GWh: 30,69 GWh pe zi și 22,90% din consumul prognozat. Media zilnică a crescut cu numai 1,2%. Exporturile de 384,17 GWh au lăsat un import net de 106,92 GWh, respectiv 4,99% din consum, sub ponderea primei perioade.
Scumpirea nu a fost însoțită de o creștere a contribuției nete a importurilor.
Evaluarea lor la prețurile PZU a ajuns la 469,11 milioane de lei, pentru un interval mai scurt. Prețul spot ponderat cu volumele importate a urcat la 955,24 lei/MWh.
14 august-6 octombrie: perioadă fără niciun reactor în funcțiune la Cernavodă
În cele 54 de zile de după oprirea Unității 2, până la 6 octombrie inclusiv, media ponderată pe PZU a ajuns la 883,98 lei/MWh: cu 12,84% peste intervalul anterior și cu 41,22% peste 1-28 iulie.
Media aritmetică a fost de 888,71 lei/MWh. Cantitatea tranzacționată a totalizat 2.138.494,7 MWh, adică 39,60 GWh pe zi. Ponderea orientativă în consumul prognozat este de circa 30,9%.
Importurile brute au totalizat 1.815,26 GWh: 33,62 GWh pe zi și 26,23% din consumul prognozat. Exporturile de 979,70 GWh au redus soldul la un import net de 835,56 GWh, respectiv 12,08% din consum.
Ponderea netă a crescut cu 5,49 puncte procentuale față de prima perioadă, iar importurile brute zilnice cu aproximativ 10,8%.
Evaluarea importurilor la PZU însumează 1,846 miliarde de lei, cu un preț ponderat de 1.017,02 lei/MWh.
Presiunea asupra prețului spot și a necesarului net din exterior a crescut simultan, dar datele nu izolează efectul opririlor nucleare de secetă, variațiile regenerabilelor și situația piețelor vecine.
Contribuția importurilor netă la consum
Ilie Bolojan explica pe 10 septembrie, la B1TV, că oprirea centralei a impus folosirea importurilor, a centralelor pe cărbune și a capacităților de rezervă. „Costul zilnic a crescut seara”, declara premierul interimar, potrivit Agerpres. El avertiza că dezechilibrele din vară se puteau transmite în prețurile din toamnă, fără să cuantifice efectul fiecărei surse.
Calculele din seriile de fluxuri fizice Energy-Charts/ENTSO-E indică importuri de 849,62 GWh în 1-28 iulie, 491,09 GWh în 29 iulie-13 august și 1.815,26 GWh în 14 august-6 octombrie.
Media zilnică a crescut de la 30,34 GWh, înainte de închiderea primului recator, la 33,62 GWh, după ce s-au oprit ambele reactoare.
Diferența nu este mare din două motive. Înainte de probleme de la Cernavodă, România era un stat de tranzit pentru energie. Mare parte din cantitatea importată nu era consumată în țară. După 28 iulie și, apoi, 14 august, cantitatea importată era și consumată în România.
Importul net a fost de 245,76 GWh, 106,92 GWh și 835,56 GWh. Ponderea sa în consumul prognozat a evoluat de la 6,59% la 4,99%, apoi la 12,08%. Ultimul interval indică astfel o contribuție netă externă aproape dublă față de prima perioadă.
În plus, România și-a crescut producția interne din alte surse.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a avertizat asupra presiunii provocate de oprirea reactoarelor: „Pe centralele pe gaz și pe cărbune «duduim» de când au început problemele la Cernavodă”. Expertul a explicat că funcționarea intensă mărește riscul defecțiunilor, în timp ce repornirea centralei depinde de vreme.
