Robert Cristian Schwartz își pierde funcția de președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune, după publicarea Deciziei CCR nr. 395 din 29 aprilie 2026. Hotărârea Curții a apărut pe 4 septembrie în Monitorul Oficial nr. 748 și este definitivă și general obligatorie.
Efectele în cazul lui Schwartz sunt mai ample decât cele produse asupra Adrianei Săftoiu la TVR. El a fost desemnat membru al Consiliului de administrație al Radio România la propunerea USR, fiind astfel unul dintre cei opt reprezentanți ai partidelor ale căror mandate sunt afectate de decizie. Ulterior, a fost ales de Parlament președinte al CA, funcție cumulată cu aceea de director general.
Prin urmare, Schwartz pierde atât locul din Consiliul de administrație, cât și conducerea executivă a Radioului public. Aceeași situație se înregistrează și la Televiziunea Română, așa cum a relatat NewsCenter.ro.
Numirile politice trebuie refăcute
CCR a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului nr. 46/2025 în partea referitoare la desemnarea candidaților propuși de grupurile parlamentare. Curtea a stabilit că cele opt locuri rezervate partidelor nu au fost repartizate cu respectarea configurației politice și a ponderii acestora în Parlament, așa cum impune Legea nr. 41/1994.
În momentul votului din 18 noiembrie 2025, PSD avea 129 de parlamentari, reprezentând 27,8% din total, AUR avea 90 de parlamentari și o pondere de 19,4%, PNL – 15,7%, USR – 12,7%, iar UDMR – 6,9%.
Cu toate acestea, PSD a primit trei locuri de titular, USR două, iar AUR, PNL și UDMR câte unul. AUR, deși era al doilea grup parlamentar ca mărime, a ajuns să aibă același număr de reprezentanți ca UDMR, formațiune cu o pondere de aproape trei ori mai mică.
Sesizarea a fost formulată de grupurile AUR, care propuseseră doi membri titulari și doi supleanți. Numai câte un candidat din fiecare categorie a primit aviz favorabil în comisiile de cultură. Celelalte două propuneri nu au mai fost incluse pe listele votate în plen.
Curtea nu a redus însă problema la absența unui singur reprezentant AUR. Judecătorii au constatat că întreaga distribuire a celor opt poziții politice nu reflectă diferențele reale dintre ponderile partidelor. Grupuri parlamentare cu peste 10% au primit același număr de locuri ca o formațiune cu mai puțin de 10%, în timp ce alte grupuri cu ponderi mai mici nu au fost reprezentate deloc.
Negocierile au depășit limitele legii
CCR a arătat că partidele pot negocia distribuirea mandatelor, dar rezultatul negocierilor trebuie să respecte două criterii obligatorii: configurația politică rezultată din alegeri și ponderea actuală a grupurilor parlamentare.
Plenul reunit putea retrimite listele la comisiile de cultură sau le putea modifica, astfel încât reprezentarea să respecte legea. Parlamentarii au respins însă cererea de retrimitere și au aprobat lista în forma propusă de comisii.
Consecința este încetarea mandatelor celor opt membri titulari și opt supleanți desemnați de partide. Decizia nu îi elimină automat pe reprezentanții Președinției, Guvernului, minorităților naționale și salariaților Radio România.
Parlamentul trebuie să refacă numirile politice, să stabilească noua componență a Consiliului și apoi să aleagă un nou președinte-director general. Schwartz ar putea reveni numai dacă va fi desemnat din nou membru și va primi ulterior votul Parlamentului pentru conducerea instituției.
CCR precizează că actele adoptate de actualul Consiliu până pe 4 septembrie rămân valabile. Decizia produce efecte numai pentru viitor.
Opinia separată: AUR nu avea garantate două locuri
Judecătoarea Laura-Iuliana Scântei a formulat opinie separată și a susținut că sesizarea trebuia respinsă. Potrivit calculelor sale, ponderea AUR îi oferea 1,5552 dintre cele opt locuri, adică un mandat întreg de titular și unul de supleant. Legea nu prevede rotunjirea automată a fracțiilor mai mari de 0,5, astfel că obținerea celui de-al doilea loc depindea de negocierile politice.
Scântei a apreciat că CCR nu putea interveni în împărțirea mandatelor rămase și că majoritatea Curții nu a demonstrat concret cum a fost încălcat dreptul AUR la reprezentare. Ea a avertizat și că hotărârea întrerupe înainte de termen mandatele conducerii Radioului public.
Opinia separată nu produce însă efecte juridice. Decizia majoritară obligă Parlamentul să reia procedura, iar Robert Schwartz nu mai poate conduce Radio România în baza votului primit în noiembrie 2025.
